BNM menține rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se menține în continuare la 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight rămân în mărime de 5,15 % și, respectiv, 0,15 % anual. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în ședința de astăzi, cu vot unanim, se arată în cadrul unui comunicat BNM.

Potrivit Băncii Naționale, comitetul executiv al BNM a hotărât, de asemenea, că se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2 puncte procentuale, fiind stabilită la nivelul de 26 % din baza de calcul.

Totodată, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se menține la 30% din baza de calcul.

Potrivit BNM, decizia de politică monetară de astăzi, alături de alte măsuri anterioare, este orientată spre atenuarea și contractarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naționale și consolidează poziția BNM în susținerea redresării economice. „Astfel, hotărârea sprijină înviorarea procesului de creditare și intermedierea financiară în moneda națională, contribuind la transmiterea eficientă a impulsurilor monetare în sectorul real al economiei”, se arată în comunicatul BNM.

În trimestrul I 2021, rata anuală a inflației a conturat începutul unei traiectorii ascendente și a înregistrat 1,5 la sută în luna martie 2021 față de 0,2 la sută în luna ianuarie curent, menținându-se sub intervalul de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, rata medie anuală în termeni trimestriali a constituit 0,8 la sută comparativ cu 1,0 la sută din trimestrul IV 2020. Procesul inflaționist, în trimestrul I 2021, a evoluat sub incidența factorilor de natura ofertei, precum creșterea prețurilor la petrol, ajustarea accizelor, presiuni din partea costurilor, alături de impactul dezinflaționist al cererii interne și al tarifului la energia electrică.

Pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul II 2021 – trimestrul I 2023) presiuni dezinflaționiste vor surveni și în continuare din partea cererii agregate, care este negativă dar în recuperare parțială. Revenirea cererii agregate interne va fi determinată de recuperarea cererii externe, îmbunătățirea condițiilor monetare și de recuperarea din agricultură din anul curent.

Riscurile și incertitudinile asociate prognozei curente survin din evoluția ulterioară a pandemiei și impactul acesteia asupra situației economice atât pe plan extern, cât și pe cel intern. Printre potențialele riscuri proinflaționiste se enumeră creșterea în continuare a costurilor de producție pe fondul accelerării cotațiilor la materii prime, al cheltuielilor de transport și depozitare. Totodată, persistă incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, cu privire la producția agricolă din anii 2021 și 2022, precum și la finanțarea externă a deficitului bugetar.

#Rata de bază #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice și Aeroportul Internațional Chișinău au finalizat procesul de inventariere și au semnat joi, 29 ianuarie, cu Lukoil Moldova actele de predare–primire ale complexului petrolier din incinta aeroportului. Astfel, activele deținute de companie pe teritoriul AIC au revenit în proprietatea statului, în baza deciziei Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) din 15 decembrie 2025, anunță Ministerul Energiei într-un comunicat de presă.

În aceeași ședință, CEIISS a interzis activitatea Lukoil în domenii de interes strategic pentru securitatea statului cu beneficiarii și fondatorii existenți și a dispus revenirea la situația anterioară privatizării din 2005 a complexului petrolier de la Aeroport. Compania a fost obligată să predea activele până la 9 ianuarie, termen care nu a fost respectat. Drept urmare, la 16 ianuarie, Consiliul a aplicat o amendă de 5 milioane de lei, achitată în această săptămână.

Ulterior, prin decizia din 16 ianuarie, a fost suspendată activitatea Lukoil în domenii strategice pentru securitatea statului și a fost acordat un nou termen pentru predarea activelor, până la 28 ianuarie.

După impunerea sancțiunilor internaționale de către Office of Foreign Assets Control (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, la 12 noiembrie a fost încheiat un contract de comodat gratuit între Aeroport și Lukoil, prin care activele au fost preluate temporar în administrare de către AIC, până la finalizarea procedurii de predare–primire. Autoritățile precizează că procedura de screening a investițiilor realizate de „LUKOIL-MOLDOVA” SRL a fost inițiată încă din mai 2024, anterior aplicării sancțiunilor OFAC.

În paralel, activitatea stațiilor de alimentare cu combustibili din Republica Moldova ar urma să fie preluată de fondul american Carlyle Group. Conform legislației naționale, noul acționar este obligat să solicite aprobarea investițiilor, iar CEIISS urmează să emită o decizie în acest sens.

Subiectul a fost amplificat de reacțiile din spațiul public. Fostul consilier prezidențial Ion Păduraru a afirmat că grupul Lukoil și-ar fi vândut toate activele din afara Rusiei către Carlyle, într-o tranzacție „fulger”, ceea ce ar schimba radical contextul sancțiunilor. Potrivit acestuia, Guvernul va trebui să explice de ce ar continua măsuri de expropriere în raport cu un investitor american, în condițiile în care activele nu ar mai avea legătură cu capitalul rusesc.

De altfel, grupul petrolier rus Lukoil a anunțat joi că a ajuns la un acord privind vânzarea diviziei Lukoil International GmbH, care reunește activele din străinătate, către Carlyle Group. În acest context, autoritățile de la Chișinău subliniază că orice schimbare de acționariat este supusă procedurii de aprobare și evaluare din perspectiva securității statului.