Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se menține în continuare la 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight rămân în mărime de 5,15 % și, respectiv, 0,15 % anual. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în ședința de astăzi, cu vot unanim, se arată în cadrul unui comunicat BNM.
Potrivit Băncii Naționale, comitetul executiv al BNM a hotărât, de asemenea, că se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2 puncte procentuale, fiind stabilită la nivelul de 26 % din baza de calcul.
Totodată, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se menține la 30% din baza de calcul.
Potrivit BNM, decizia de politică monetară de astăzi, alături de alte măsuri anterioare, este orientată spre atenuarea și contractarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naționale și consolidează poziția BNM în susținerea redresării economice. „Astfel, hotărârea sprijină înviorarea procesului de creditare și intermedierea financiară în moneda națională, contribuind la transmiterea eficientă a impulsurilor monetare în sectorul real al economiei”, se arată în comunicatul BNM.
În trimestrul I 2021, rata anuală a inflației a conturat începutul unei traiectorii ascendente și a înregistrat 1,5 la sută în luna martie 2021 față de 0,2 la sută în luna ianuarie curent, menținându-se sub intervalul de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, rata medie anuală în termeni trimestriali a constituit 0,8 la sută comparativ cu 1,0 la sută din trimestrul IV 2020. Procesul inflaționist, în trimestrul I 2021, a evoluat sub incidența factorilor de natura ofertei, precum creșterea prețurilor la petrol, ajustarea accizelor, presiuni din partea costurilor, alături de impactul dezinflaționist al cererii interne și al tarifului la energia electrică.
Pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul II 2021 – trimestrul I 2023) presiuni dezinflaționiste vor surveni și în continuare din partea cererii agregate, care este negativă dar în recuperare parțială. Revenirea cererii agregate interne va fi determinată de recuperarea cererii externe, îmbunătățirea condițiilor monetare și de recuperarea din agricultură din anul curent.
Riscurile și incertitudinile asociate prognozei curente survin din evoluția ulterioară a pandemiei și impactul acesteia asupra situației economice atât pe plan extern, cât și pe cel intern. Printre potențialele riscuri proinflaționiste se enumeră creșterea în continuare a costurilor de producție pe fondul accelerării cotațiilor la materii prime, al cheltuielilor de transport și depozitare. Totodată, persistă incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, cu privire la producția agricolă din anii 2021 și 2022, precum și la finanțarea externă a deficitului bugetar.
