BNM menține rata de bază la principalele operațiuni de politică monetară

Rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt se menține în continuare la 2,65% anual, iar ratele de dobândă la creditele și depozitele overnight rămân în mărime de 5,15 % și, respectiv, 0,15 % anual. Decizia a fost luată de Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei în ședința de astăzi, cu vot unanim, se arată în cadrul unui comunicat BNM.

Potrivit Băncii Naționale, comitetul executiv al BNM a hotărât, de asemenea, că se diminuează norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă începând cu perioada de aplicare a rezervelor obligatorii în lei moldovenești 16 mai 2021 – 15 iunie 2021 cu 2 puncte procentuale, fiind stabilită la nivelul de 26 % din baza de calcul.

Totodată, norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se menține la 30% din baza de calcul.

Potrivit BNM, decizia de politică monetară de astăzi, alături de alte măsuri anterioare, este orientată spre atenuarea și contractarea efectelor negative ale pandemiei asupra economiei naționale și consolidează poziția BNM în susținerea redresării economice. „Astfel, hotărârea sprijină înviorarea procesului de creditare și intermedierea financiară în moneda națională, contribuind la transmiterea eficientă a impulsurilor monetare în sectorul real al economiei”, se arată în comunicatul BNM.

În trimestrul I 2021, rata anuală a inflației a conturat începutul unei traiectorii ascendente și a înregistrat 1,5 la sută în luna martie 2021 față de 0,2 la sută în luna ianuarie curent, menținându-se sub intervalul de ± 1,5 puncte procentuale de la ținta inflației de 5,0 la sută. Totodată, rata medie anuală în termeni trimestriali a constituit 0,8 la sută comparativ cu 1,0 la sută din trimestrul IV 2020. Procesul inflaționist, în trimestrul I 2021, a evoluat sub incidența factorilor de natura ofertei, precum creșterea prețurilor la petrol, ajustarea accizelor, presiuni din partea costurilor, alături de impactul dezinflaționist al cererii interne și al tarifului la energia electrică.

Pe parcursul orizontului de prognoză (trimestrul II 2021 – trimestrul I 2023) presiuni dezinflaționiste vor surveni și în continuare din partea cererii agregate, care este negativă dar în recuperare parțială. Revenirea cererii agregate interne va fi determinată de recuperarea cererii externe, îmbunătățirea condițiilor monetare și de recuperarea din agricultură din anul curent.

Riscurile și incertitudinile asociate prognozei curente survin din evoluția ulterioară a pandemiei și impactul acesteia asupra situației economice atât pe plan extern, cât și pe cel intern. Printre potențialele riscuri proinflaționiste se enumeră creșterea în continuare a costurilor de producție pe fondul accelerării cotațiilor la materii prime, al cheltuielilor de transport și depozitare. Totodată, persistă incertitudini cu privire la momentul și magnitudinea ajustării tarifelor la serviciile reglementate, cu privire la producția agricolă din anii 2021 și 2022, precum și la finanțarea externă a deficitului bugetar.

#Rata de bază #Banca Națională #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”