Bomba zilei! Mega-operațiuni de spălare de bani – Moldova inclusă în lista țărilor cu risc sporit

26 Iun. 2023, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2023, 09:56 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a fost inclusă în lista statelor cu risc major de spălare a banilor, de către cea mai mare bancă din Elveția, UBS. Au fost impuse restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea atragerea clienților noi din țările cu risc ridicat de spălare de bani şi corupţie. În listă se mai regăsesc așa țări precum Rusia, Libia, Sudan şi Venezuela, notează Financial Times.

UBS a impus restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea noilor clienți din țări cu risc ridicat și a produselor financiare complexe, după ce a finalizat luni preluarea rivalului său bolnav.

Directorii UBS au stabilt „liniile roșii” care interzic personalului Credit Suisse activitățile financiare.

Activitățile interzise includ preluarea clienților din țări precum Libia, Rusia, Sudan și Venezuela și lansarea de noi produse fără aprobarea managerilor UBS.

Politicienii ucraineni și întreprinderile de stat vor fi, de asemenea, blocate pentru a preveni potențiala spălare a banilor.

„Suntem îngrijorați de „contaminarea culturală””, a declarat președintele UBS, Colm Kelleher, luna trecută, în legătură cu preluarea personalului Credit Suisse. „Vom avea un ștachet incredibil de ridicat pentru cine aducem în UBS.”

Interdicțiile, scrise de departamentul de conformitate al UBS, sunt menite să reducă riscurile implicate în tranzacția, care a fost orchestrată de autoritățile elvețiene în urmă cu trei luni pentru a salva Credit Suisse de la colaps.

UBS a confirmat luni că a finalizat preluarea. Într-o scrisoare deschisă, Kelleher și directorul executiv Sergio Ermotti au spus: „Nu vom face niciodată compromisuri cu privire la cultura puternică a UBS. Este vorba de abordarea conservatoare a riscurilor sau serviciile de calitate.”

Directorii UBS se tem că vor lua o bancă care în mod tradițional a fost mult mai dispusă să accepte clienți riscanți și să le ofere produse cu mize mari. Ultimii câțiva ani ai Credit Suisse ca și companie independentă a fost marcată de o serie de scandaluri și crize, despre care un raport intern a spus că au fost rezultatul „atitudinii sale nefaste față de risc”.

UBS a finalizat miercuri un acord cu guvernul elvețian care va oferi băncii până la 9 miliarde de franci francezi (10 miliarde de dolari) pentru a o proteja de pierderile la salvare. Asistența guvernamentală va intra în vigoare după ce UBS a acoperit primele pierderi de 5 miliarde de SFr.

Acordul de protecție a pierderilor a fost ultimul obstacol pe care UBS trebuie să îl treacă înainte de a finaliza preluarea.

Lista restricțiilor – pe care directorii UBS le-au numit „linii roșii” – acoperă 11 riscuri financiare și 12 riscuri nefinanciare.

În timp ce multe dintre riscuri sunt operaționale – în ceea ce privește aspecte precum distribuția cercetării și utilizarea birourilor – alte decrete afectează direct domeniile de activitate ale Credit Suisse.

Conform regulilor, bancherii Credit Suisse nu pot tranzacționa cu o serie de produse financiare arcane, inclusiv derivate coreene și opțiuni ale anumitor indici cantitativi.

În 2006, Credit Suisse a pierdut 120 de milioane de dolari pe instrumentele derivate coreene, ceea ce a dus la o schimbare a echipei de conducere a unității. Dar banca a continuat să opereze pe piață.

Angajații Credit Suisse trebuie, de asemenea, să solicite directorilor UBS permisiunea de a prelungi împrumuturi garantate cu active precum iahturi, nave și proprietăți imobiliare de peste 60 de milioane de dolari.

În calitate de bancher al unora dintre cei mai bogați oameni ai lumii, Credit Suisse a oferit de mult împrumuturi pentru a finanța achizițiile de avioane private de miliardari, în timp ce s-a angajat și în finanțarea iahturilor.

Anul trecut, Credit Suisse a cerut fondurilor speculative și altor investitori să distrugă documente referitoare la iahturile și avioanele private ale celor mai bogați clienți ai săi, în urma dezvăluirilor din Financial Times cu privire la un acord de securitizare care implica împrumuturi pe care le-a acordat oligarhilor, care au fost ulterior sancționați.

Personalul băncii elvețiene a Credit Suisse trebuie să ceară permisiunea de la UBS pentru a acorda împrumuturi debitorilor din afara țării și pentru proprietăți străine.

Pentru a limita riscul de spălare a banilor, mita și corupție, bancherilor din Credit Suisse li se interzice, de asemenea, să atragă noi clienți dintr-o serie de țări cu risc ridicat. Acestea includ Afganistan, Albania, Belarus, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, El Salvador, Eritreea, Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kosovo, Kârgâzstan, Libia, Moldova, Myanmar, Nicaragua, Palestina, Rusia, Sudanul de Sud, Sri Lanka , Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Venezuela, Yemen și Zimbabwe.

Personalul Credit Suisse a primit joi un memoriu la nivel de companie, prin care le-a spus să se aștepte la noi „linii roșii” în ziua încheierii tranzacției, deși detaliile regulilor nu au fost incluse. UBS și Credit Suisse au refuzat să comenteze regulile. Separat, parlamentarii elvețieni au votat joi pentru împuternicirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă cu privire la căderea Credit Suisse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Oct. 2026, 15:47
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
26 Oct. 2026, 15:47 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.