Bomba zilei! Mega-operațiuni de spălare de bani – Moldova inclusă în lista țărilor cu risc sporit

26 Iun. 2023, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2023, 09:56 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a fost inclusă în lista statelor cu risc major de spălare a banilor, de către cea mai mare bancă din Elveția, UBS. Au fost impuse restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea atragerea clienților noi din țările cu risc ridicat de spălare de bani şi corupţie. În listă se mai regăsesc așa țări precum Rusia, Libia, Sudan şi Venezuela, notează Financial Times.

UBS a impus restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea noilor clienți din țări cu risc ridicat și a produselor financiare complexe, după ce a finalizat luni preluarea rivalului său bolnav.

Directorii UBS au stabilt „liniile roșii” care interzic personalului Credit Suisse activitățile financiare.

Activitățile interzise includ preluarea clienților din țări precum Libia, Rusia, Sudan și Venezuela și lansarea de noi produse fără aprobarea managerilor UBS.

Politicienii ucraineni și întreprinderile de stat vor fi, de asemenea, blocate pentru a preveni potențiala spălare a banilor.

„Suntem îngrijorați de „contaminarea culturală””, a declarat președintele UBS, Colm Kelleher, luna trecută, în legătură cu preluarea personalului Credit Suisse. „Vom avea un ștachet incredibil de ridicat pentru cine aducem în UBS.”

Interdicțiile, scrise de departamentul de conformitate al UBS, sunt menite să reducă riscurile implicate în tranzacția, care a fost orchestrată de autoritățile elvețiene în urmă cu trei luni pentru a salva Credit Suisse de la colaps.

UBS a confirmat luni că a finalizat preluarea. Într-o scrisoare deschisă, Kelleher și directorul executiv Sergio Ermotti au spus: „Nu vom face niciodată compromisuri cu privire la cultura puternică a UBS. Este vorba de abordarea conservatoare a riscurilor sau serviciile de calitate.”

Directorii UBS se tem că vor lua o bancă care în mod tradițional a fost mult mai dispusă să accepte clienți riscanți și să le ofere produse cu mize mari. Ultimii câțiva ani ai Credit Suisse ca și companie independentă a fost marcată de o serie de scandaluri și crize, despre care un raport intern a spus că au fost rezultatul „atitudinii sale nefaste față de risc”.

UBS a finalizat miercuri un acord cu guvernul elvețian care va oferi băncii până la 9 miliarde de franci francezi (10 miliarde de dolari) pentru a o proteja de pierderile la salvare. Asistența guvernamentală va intra în vigoare după ce UBS a acoperit primele pierderi de 5 miliarde de SFr.

Acordul de protecție a pierderilor a fost ultimul obstacol pe care UBS trebuie să îl treacă înainte de a finaliza preluarea.

Lista restricțiilor – pe care directorii UBS le-au numit „linii roșii” – acoperă 11 riscuri financiare și 12 riscuri nefinanciare.

În timp ce multe dintre riscuri sunt operaționale – în ceea ce privește aspecte precum distribuția cercetării și utilizarea birourilor – alte decrete afectează direct domeniile de activitate ale Credit Suisse.

Conform regulilor, bancherii Credit Suisse nu pot tranzacționa cu o serie de produse financiare arcane, inclusiv derivate coreene și opțiuni ale anumitor indici cantitativi.

În 2006, Credit Suisse a pierdut 120 de milioane de dolari pe instrumentele derivate coreene, ceea ce a dus la o schimbare a echipei de conducere a unității. Dar banca a continuat să opereze pe piață.

Angajații Credit Suisse trebuie, de asemenea, să solicite directorilor UBS permisiunea de a prelungi împrumuturi garantate cu active precum iahturi, nave și proprietăți imobiliare de peste 60 de milioane de dolari.

În calitate de bancher al unora dintre cei mai bogați oameni ai lumii, Credit Suisse a oferit de mult împrumuturi pentru a finanța achizițiile de avioane private de miliardari, în timp ce s-a angajat și în finanțarea iahturilor.

Anul trecut, Credit Suisse a cerut fondurilor speculative și altor investitori să distrugă documente referitoare la iahturile și avioanele private ale celor mai bogați clienți ai săi, în urma dezvăluirilor din Financial Times cu privire la un acord de securitizare care implica împrumuturi pe care le-a acordat oligarhilor, care au fost ulterior sancționați.

Personalul băncii elvețiene a Credit Suisse trebuie să ceară permisiunea de la UBS pentru a acorda împrumuturi debitorilor din afara țării și pentru proprietăți străine.

Pentru a limita riscul de spălare a banilor, mita și corupție, bancherilor din Credit Suisse li se interzice, de asemenea, să atragă noi clienți dintr-o serie de țări cu risc ridicat. Acestea includ Afganistan, Albania, Belarus, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, El Salvador, Eritreea, Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kosovo, Kârgâzstan, Libia, Moldova, Myanmar, Nicaragua, Palestina, Rusia, Sudanul de Sud, Sri Lanka , Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Venezuela, Yemen și Zimbabwe.

Personalul Credit Suisse a primit joi un memoriu la nivel de companie, prin care le-a spus să se aștepte la noi „linii roșii” în ziua încheierii tranzacției, deși detaliile regulilor nu au fost incluse. UBS și Credit Suisse au refuzat să comenteze regulile. Separat, parlamentarii elvețieni au votat joi pentru împuternicirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă cu privire la căderea Credit Suisse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Aug. 2026, 13:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
13 Aug. 2026, 13:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Deputatul PAS Maxim Potîrniche, fost fundaș pe teren și actual atacant al titlurilor de presă, a decis să le explice jurnaliștilor cum trebuie citit raportul financiar al SRL „Arena Națională”. Lecția este simplă: dacă o pierdere de 42 de milioane de lei nu sună bine, o pui între ghilimele și o declari amortizare.

Potîrniche a certat redacția Realitatea.md, într-o postare pe Facebook, după apariția unei știri bazate pe datele financiare publicate de Agenția Proprietății Publice. Potrivit acestora, compania care gestionează Arena Chișinău a încheiat anul 2025 cu o pierdere netă de aproximativ 42 de milioane de lei, în pofida creșterii veniturilor la 40,2 milioane de lei. Costurile vânzărilor au ajuns la 65,3 milioane de lei, iar rentabilitatea veniturilor a fost de minus 62,32%. Datele prezentate în știre pot fi consultate aici.

Deputatul a venit însă cu propria tactică financiară, una demnă de vestiar: pierderea netă nu se pune, dacă echipa conduce la „rezultatul operațional”.

„Nu mai călcați pe aceeași greblă”, le-a transmis Potîrniche jurnaliștilor, pe care i-a acuzat că nu se informează suficient. El a susținut că Arena Națională este „o societate PROFITABILĂ”, iar cele 42 de milioane de lei ar reprezenta costurile amortizării construcției, nu pierderi operaționale.

Altfel spus, compania poate avea un rezultat pozitiv înaintea amortizării și, simultan, o pierdere netă de 42 de milioane de lei în situațiile financiare. Ambele cifre pot exista în aceeași contabilitate. Numai că, în noua contabilitate politică, cifra convenabilă este „profit”, iar cea neconvenabilă devine „așa-zisă pierdere”.

Potîrniche le-a recomandat jurnaliștilor să pună mâna pe telefon și să-l sune pe el, pe reprezentanții Agenției Proprietății Publice, pe funcționarii ministerului și, dacă mai rămâne baterie, probabil și contabilul Arenei. Redacția i-a răspuns că informațiile au fost preluate din datele oficiale ale instituției vizate.

Deputatul a enumerat și performanțele Arenei: venituri în creștere, o rată de ocupare de 65–70%, aproximativ 84 de angajați și mai multe evenimente sportive. Toate sunt argumente importante, doar că niciunul nu șterge automat rezultatul net negativ din raport. Nici numărul concertelor, nici gradul de ocupare și nici entuziasmul de pe Facebook nu funcționează, deocamdată, ca radieră contabilă.

Înainte de a deveni profesor de jurnalism financiar, Potîrniche a fost fotbalist „profesionist”. El a evoluat la Sheriff Tiraspol în perioada 2015–2017, controlat de oligarhul Victor Gușan care controlează întreaga regiune, iar ulterior a recunoscut că știa cine alimenta financiar clubul. Iar salariul la clubul de fotbal al lui Gușan era între 3000 și 5000 de euro.

„Știam că vin de la Gușan (…) este un SRL personal al lui”, declara Potîrniche despre regiunea controlată economic de holdingul Sheriff. Afirmația a fost făcută într-un interviu despre perioada petrecută la Tiraspol.

Între timp, fostul fundaș și-a diversificat portofoliul. În declarația sa de avere pentru 2025 apar Bitcoin, Ethereum și Dogecoin, motiv suficient pentru porecla de „deputatul crypto”. Documentul nu indică însă venituri actuale de la Sheriff: pentru 2025 sunt declarate venituri de la Petrocub, Parlament și alte activități. O parte dintre monedele crypto au fost achizțioante înainte de a deveni deputat, iar altă parte după ce a ajuns în Parlament în urma alegerilor din septembrie 2025.

Așadar, Maxim Potîrniche nu mai primește pase de la Sheriff, dar continuă să degajeze explicații lungi spre poarta presei. Mingea financiară rămâne însă în raport. Arena a avut venituri mai mari și poate invoca un rezultat operațional pozitiv, dar anul l-a încheiat cu o pierdere netă de circa 42 de milioane de lei.

Editorial de Victor URSU