Bomba zilei! Mega-operațiuni de spălare de bani – Moldova inclusă în lista țărilor cu risc sporit

26 Iun. 2023, 09:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Iun. 2023, 09:56 // Actual //  bani.md

Republica Moldova a fost inclusă în lista statelor cu risc major de spălare a banilor, de către cea mai mare bancă din Elveția, UBS. Au fost impuse restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea atragerea clienților noi din țările cu risc ridicat de spălare de bani şi corupţie. În listă se mai regăsesc așa țări precum Rusia, Libia, Sudan şi Venezuela, notează Financial Times.

UBS a impus restricții stricte bancherilor Credit Suisse, inclusiv interzicerea noilor clienți din țări cu risc ridicat și a produselor financiare complexe, după ce a finalizat luni preluarea rivalului său bolnav.

Directorii UBS au stabilt „liniile roșii” care interzic personalului Credit Suisse activitățile financiare.

Activitățile interzise includ preluarea clienților din țări precum Libia, Rusia, Sudan și Venezuela și lansarea de noi produse fără aprobarea managerilor UBS.

Politicienii ucraineni și întreprinderile de stat vor fi, de asemenea, blocate pentru a preveni potențiala spălare a banilor.

„Suntem îngrijorați de „contaminarea culturală””, a declarat președintele UBS, Colm Kelleher, luna trecută, în legătură cu preluarea personalului Credit Suisse. „Vom avea un ștachet incredibil de ridicat pentru cine aducem în UBS.”

Interdicțiile, scrise de departamentul de conformitate al UBS, sunt menite să reducă riscurile implicate în tranzacția, care a fost orchestrată de autoritățile elvețiene în urmă cu trei luni pentru a salva Credit Suisse de la colaps.

UBS a confirmat luni că a finalizat preluarea. Într-o scrisoare deschisă, Kelleher și directorul executiv Sergio Ermotti au spus: „Nu vom face niciodată compromisuri cu privire la cultura puternică a UBS. Este vorba de abordarea conservatoare a riscurilor sau serviciile de calitate.”

Directorii UBS se tem că vor lua o bancă care în mod tradițional a fost mult mai dispusă să accepte clienți riscanți și să le ofere produse cu mize mari. Ultimii câțiva ani ai Credit Suisse ca și companie independentă a fost marcată de o serie de scandaluri și crize, despre care un raport intern a spus că au fost rezultatul „atitudinii sale nefaste față de risc”.

UBS a finalizat miercuri un acord cu guvernul elvețian care va oferi băncii până la 9 miliarde de franci francezi (10 miliarde de dolari) pentru a o proteja de pierderile la salvare. Asistența guvernamentală va intra în vigoare după ce UBS a acoperit primele pierderi de 5 miliarde de SFr.

Acordul de protecție a pierderilor a fost ultimul obstacol pe care UBS trebuie să îl treacă înainte de a finaliza preluarea.

Lista restricțiilor – pe care directorii UBS le-au numit „linii roșii” – acoperă 11 riscuri financiare și 12 riscuri nefinanciare.

În timp ce multe dintre riscuri sunt operaționale – în ceea ce privește aspecte precum distribuția cercetării și utilizarea birourilor – alte decrete afectează direct domeniile de activitate ale Credit Suisse.

Conform regulilor, bancherii Credit Suisse nu pot tranzacționa cu o serie de produse financiare arcane, inclusiv derivate coreene și opțiuni ale anumitor indici cantitativi.

În 2006, Credit Suisse a pierdut 120 de milioane de dolari pe instrumentele derivate coreene, ceea ce a dus la o schimbare a echipei de conducere a unității. Dar banca a continuat să opereze pe piață.

Angajații Credit Suisse trebuie, de asemenea, să solicite directorilor UBS permisiunea de a prelungi împrumuturi garantate cu active precum iahturi, nave și proprietăți imobiliare de peste 60 de milioane de dolari.

În calitate de bancher al unora dintre cei mai bogați oameni ai lumii, Credit Suisse a oferit de mult împrumuturi pentru a finanța achizițiile de avioane private de miliardari, în timp ce s-a angajat și în finanțarea iahturilor.

Anul trecut, Credit Suisse a cerut fondurilor speculative și altor investitori să distrugă documente referitoare la iahturile și avioanele private ale celor mai bogați clienți ai săi, în urma dezvăluirilor din Financial Times cu privire la un acord de securitizare care implica împrumuturi pe care le-a acordat oligarhilor, care au fost ulterior sancționați.

Personalul băncii elvețiene a Credit Suisse trebuie să ceară permisiunea de la UBS pentru a acorda împrumuturi debitorilor din afara țării și pentru proprietăți străine.

Pentru a limita riscul de spălare a banilor, mita și corupție, bancherilor din Credit Suisse li se interzice, de asemenea, să atragă noi clienți dintr-o serie de țări cu risc ridicat. Acestea includ Afganistan, Albania, Belarus, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, El Salvador, Eritreea, Etiopia, Guineea, Haiti, Irak, Kosovo, Kârgâzstan, Libia, Moldova, Myanmar, Nicaragua, Palestina, Rusia, Sudanul de Sud, Sri Lanka , Sudan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan, Venezuela, Yemen și Zimbabwe.

Personalul Credit Suisse a primit joi un memoriu la nivel de companie, prin care le-a spus să se aștepte la noi „linii roșii” în ziua încheierii tranzacției, deși detaliile regulilor nu au fost incluse. UBS și Credit Suisse au refuzat să comenteze regulile. Separat, parlamentarii elvețieni au votat joi pentru împuternicirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă cu privire la căderea Credit Suisse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

03 Iul. 2026, 08:29
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Iul. 2026, 08:29 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

La aproape doi ani de la lansarea licitației pentru instalarea noilor motoare de cogenerare la Termoelectrica, proiectul strategic de peste 81 de milioane de euro continuă să fie blocat, iar explicațiile autorităților ridică noi semne de întrebare.

Ministerul Energiei susține, într-un răspuns transmis BANI.MD, că procedura de evaluare este încă în desfășurare din cauza complexității tehnice și financiare, a solicitărilor de clarificări și a regulilor impuse de finanțatorul extern. Totodată, instituția afirmă că desemnarea câștigătorului va avea loc doar după finalizarea tuturor verificărilor și aprobărilor prevăzute de procedură.

Totuși, cronologia licitației pare să contrazică această explicație.

Potrivit documentelor consultate de BANI.MD, cele patru oferte au fost depuse în martie 2025. În august 2025, doi ofertanți au fost descalificați, iar în septembrie 2025 au fost deschise ofertele financiare ale celor doi concurenți rămași în cursă.

Conform regulilor procedurilor de achiziții, ofertele financiare sunt deschise doar după finalizarea evaluării tehnice. Prin urmare, rezultă că evaluarea tehnică ar fi fost încheiată încă din septembrie anul trecut.

Cu toate acestea, Ministerul Energiei afirmă că procedura de evaluare este încă în desfășurare, fără a explica ce etapă concretă se desfășoară în prezent.

O altă întrebare privește negocierile directe cu compania turcă Iltekno. În decembrie 2025 s-a decis inițierea negocierilor cu ofertantul, ceea ce, potrivit surselor BANI.MD, presupunea discutarea aspectelor financiare, evaluarea tehnică fiind deja finalizată.

La șapte luni distanță însă, negocierile nu au fost încheiate și nici nu a fost desemnat un câștigător.

Surse familiarizate cu procedura susțin că există alte două oferte care s-ar încadra în bugetul proiectului și care ar corespunde cerințelor tehnice, însă acestea nu ar fi fost luate în calcul în etapa negocierilor.

Anterior, BANI.MD a relatat despre controversele din jurul proiectului de modernizare a Termoelectrica, finanțat dintr-un credit extern. În spațiul public au apărut informații potrivit cărora Iltekno ar fi propus aproximativ 81,8 milioane de euro pentru motoare uzate și circa 96 de milioane de euro pentru motoare noi, valoare care depășește bugetul estimat al proiectului.

Termoelectrica nu a acceptat varianta cu echipamente uzate, iar negocierile au fost suspendate în așteptarea unei decizii finale.

Întrebat dacă este adevărat că există suspiciuni privind neconformitatea tehnică a ofertei Iltekno și depășirea bugetului proiectului, Ministerul Energiei a refuzat să comenteze cazul concret și a invocat faptul că procedura de achiziție este încă în desfășurare.

Instituția susține că toate ofertele sunt analizate exclusiv în baza criteriilor din documentația de achiziție, cu implicarea consultantului tehnic, a consultantului pentru asigurarea probității și în coordonare cu finanțatorul extern.

Ministerul a respins și informațiile potrivit cărora MEPIU ar fi solicitat încă din luna mai deschiderea și evaluarea tuturor ofertelor financiare, calificând aceste afirmații drept „eronate” și contrare regulilor finanțatorului.

De asemenea, autoritățile afirmă că nu există informații care să confirme presiuni asupra membrilor comisiei de evaluare, chiar dacă unul dintre membrii comisiei din cadrul Termoelectrica a fost anterior reținut într-un dosar penal.

Proiectul vizează instalarea unor motoare de cogenerare cu o capacitate de 55 MW, considerate esențiale pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Cu toate acestea, la aproape doi ani de la lansarea licitației, procedura rămâne fără un câștigător desemnat, iar implementarea investiției înregistrează deja o întârziere estimată la aproximativ trei ani.

În acest context, apar tot mai multe întrebări privind capacitatea autorităților de a implementa la timp proiectele energetice majore, inclusiv viitorul program de dezvoltare a unor noi capacități de generare de aproximativ 250 MW, anunțat de Guvern.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!