Boom agricol în 2023: Producția vegetală în creștere, dar producția animalieră în scădere

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, producția globală agricolă în gospodăriile din toate categoriile a înregistrat în anul 2023 o creștere semnificativă de 23,6% în comparație cu anul precedent. Această creștere a fost înregistrată în pofida unei scăderi ușoare de 1,9% în producția animalieră, în timp ce producția vegetală a înregistrat o creștere impresionantă de 35,1%.

Datele indică faptul că producția vegetală a reprezentat aproximativ 75% din totalul producției agricole în 2023, în timp ce producția animalieră a reprezentat restul de 25%. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de anul precedent, când producția vegetală și cea animalieră reprezentau, respectiv, 69% și 31% din totalul producției agricole.

În ceea ce privește producția vegetală, se remarcă creșterea considerabilă a volumului principalelor culturi agricole. De exemplu, recolta de rapiță a înregistrat o creștere impresionantă de 2,7 ori, în timp ce culturile etero-oleaginoase au înregistrat o creștere de 2,0 ori. De asemenea, cerealele și leguminoasele boabe au înregistrat o creștere de 79,1%, cu cifre notabile pentru orz (+82,8%), grâu (+81,5%) și porumb pentru boabe (+77,7%).

În ceea ce privește producția animalieră, deși în întreprinderile agricole producția de lapte a crescut cu 15,1%, producția totală de animale a înregistrat o ușoară scădere de 1,4%. Această scădere a fost generată în principal de descreșterea producției în gospodăriile populației și în unele întreprinderi agricole.

Analiza stocurilor de animale la începutul anului 2024 arată o scădere a efectivelor în gospodăriile de toate categoriile, cu excepția efectivelor de porcine. Totuși, în întreprinderile agricole se evidențiază o creștere a efectivelor de ovine și caprine (+17,0%), păsări (+15,0%), bovine (+10,6%) și porcine (+6,6%).

Aceste date oferă o perspectivă amplă asupra dinamicii producției agricole în Republica Moldova în anul 2023, evidențiind tendințele și schimbările semnificative din sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vegetala #productie #animale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.