Boom agricol în 2023: Producția vegetală în creștere, dar producția animalieră în scădere

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, producția globală agricolă în gospodăriile din toate categoriile a înregistrat în anul 2023 o creștere semnificativă de 23,6% în comparație cu anul precedent. Această creștere a fost înregistrată în pofida unei scăderi ușoare de 1,9% în producția animalieră, în timp ce producția vegetală a înregistrat o creștere impresionantă de 35,1%.

Datele indică faptul că producția vegetală a reprezentat aproximativ 75% din totalul producției agricole în 2023, în timp ce producția animalieră a reprezentat restul de 25%. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de anul precedent, când producția vegetală și cea animalieră reprezentau, respectiv, 69% și 31% din totalul producției agricole.

În ceea ce privește producția vegetală, se remarcă creșterea considerabilă a volumului principalelor culturi agricole. De exemplu, recolta de rapiță a înregistrat o creștere impresionantă de 2,7 ori, în timp ce culturile etero-oleaginoase au înregistrat o creștere de 2,0 ori. De asemenea, cerealele și leguminoasele boabe au înregistrat o creștere de 79,1%, cu cifre notabile pentru orz (+82,8%), grâu (+81,5%) și porumb pentru boabe (+77,7%).

În ceea ce privește producția animalieră, deși în întreprinderile agricole producția de lapte a crescut cu 15,1%, producția totală de animale a înregistrat o ușoară scădere de 1,4%. Această scădere a fost generată în principal de descreșterea producției în gospodăriile populației și în unele întreprinderi agricole.

Analiza stocurilor de animale la începutul anului 2024 arată o scădere a efectivelor în gospodăriile de toate categoriile, cu excepția efectivelor de porcine. Totuși, în întreprinderile agricole se evidențiază o creștere a efectivelor de ovine și caprine (+17,0%), păsări (+15,0%), bovine (+10,6%) și porcine (+6,6%).

Aceste date oferă o perspectivă amplă asupra dinamicii producției agricole în Republica Moldova în anul 2023, evidențiind tendințele și schimbările semnificative din sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vegetala #productie #animale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.