Boom agricol în 2023: Producția vegetală în creștere, dar producția animalieră în scădere

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, producția globală agricolă în gospodăriile din toate categoriile a înregistrat în anul 2023 o creștere semnificativă de 23,6% în comparație cu anul precedent. Această creștere a fost înregistrată în pofida unei scăderi ușoare de 1,9% în producția animalieră, în timp ce producția vegetală a înregistrat o creștere impresionantă de 35,1%.

Datele indică faptul că producția vegetală a reprezentat aproximativ 75% din totalul producției agricole în 2023, în timp ce producția animalieră a reprezentat restul de 25%. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de anul precedent, când producția vegetală și cea animalieră reprezentau, respectiv, 69% și 31% din totalul producției agricole.

În ceea ce privește producția vegetală, se remarcă creșterea considerabilă a volumului principalelor culturi agricole. De exemplu, recolta de rapiță a înregistrat o creștere impresionantă de 2,7 ori, în timp ce culturile etero-oleaginoase au înregistrat o creștere de 2,0 ori. De asemenea, cerealele și leguminoasele boabe au înregistrat o creștere de 79,1%, cu cifre notabile pentru orz (+82,8%), grâu (+81,5%) și porumb pentru boabe (+77,7%).

În ceea ce privește producția animalieră, deși în întreprinderile agricole producția de lapte a crescut cu 15,1%, producția totală de animale a înregistrat o ușoară scădere de 1,4%. Această scădere a fost generată în principal de descreșterea producției în gospodăriile populației și în unele întreprinderi agricole.

Analiza stocurilor de animale la începutul anului 2024 arată o scădere a efectivelor în gospodăriile de toate categoriile, cu excepția efectivelor de porcine. Totuși, în întreprinderile agricole se evidențiază o creștere a efectivelor de ovine și caprine (+17,0%), păsări (+15,0%), bovine (+10,6%) și porcine (+6,6%).

Aceste date oferă o perspectivă amplă asupra dinamicii producției agricole în Republica Moldova în anul 2023, evidențiind tendințele și schimbările semnificative din sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vegetala #productie #animale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.