Boom agricol în 2023: Producția vegetală în creștere, dar producția animalieră în scădere

Potrivit datelor furnizate de Biroul Național de Statistică, producția globală agricolă în gospodăriile din toate categoriile a înregistrat în anul 2023 o creștere semnificativă de 23,6% în comparație cu anul precedent. Această creștere a fost înregistrată în pofida unei scăderi ușoare de 1,9% în producția animalieră, în timp ce producția vegetală a înregistrat o creștere impresionantă de 35,1%.

Datele indică faptul că producția vegetală a reprezentat aproximativ 75% din totalul producției agricole în 2023, în timp ce producția animalieră a reprezentat restul de 25%. Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de anul precedent, când producția vegetală și cea animalieră reprezentau, respectiv, 69% și 31% din totalul producției agricole.

În ceea ce privește producția vegetală, se remarcă creșterea considerabilă a volumului principalelor culturi agricole. De exemplu, recolta de rapiță a înregistrat o creștere impresionantă de 2,7 ori, în timp ce culturile etero-oleaginoase au înregistrat o creștere de 2,0 ori. De asemenea, cerealele și leguminoasele boabe au înregistrat o creștere de 79,1%, cu cifre notabile pentru orz (+82,8%), grâu (+81,5%) și porumb pentru boabe (+77,7%).

În ceea ce privește producția animalieră, deși în întreprinderile agricole producția de lapte a crescut cu 15,1%, producția totală de animale a înregistrat o ușoară scădere de 1,4%. Această scădere a fost generată în principal de descreșterea producției în gospodăriile populației și în unele întreprinderi agricole.

Analiza stocurilor de animale la începutul anului 2024 arată o scădere a efectivelor în gospodăriile de toate categoriile, cu excepția efectivelor de porcine. Totuși, în întreprinderile agricole se evidențiază o creștere a efectivelor de ovine și caprine (+17,0%), păsări (+15,0%), bovine (+10,6%) și porcine (+6,6%).

Aceste date oferă o perspectivă amplă asupra dinamicii producției agricole în Republica Moldova în anul 2023, evidențiind tendințele și schimbările semnificative din sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vegetala #productie #animale #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.