Boom imobiliar pe datorie. FMI cere reguli mai dure la „Prima Casă”

Fondul Monetar Internațional avertizează asupra riscurilor tot mai mari generate de creșterea rapidă a creditării și de avansul accentuat al prețurilor pe piața imobiliară din Republica Moldova și recomandă înăsprirea condițiilor programului „Prima Casă”, prin alinierea acestuia la regulile generale de evaluare a profilului debitorilor.

Potrivit FMI, sistemul bancar rămâne robust, bine capitalizat, lichid și profitabil, iar evaluarea realizată în cadrul Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), derulat împreună cu Banca Mondială, arată că băncile pot face față inclusiv unor șocuri severe. Totuși, instituția subliniază că ritmul ridicat al creditării și creșterea accelerată a prețurilor la locuințe impun o monitorizare mult mai strictă.

În perioada de la sfârșitul anului 2024 până la mijlocul anului 2025, prețurile la locuințe au crescut cu circa 24%, evoluție care a determinat Banca Națională a Moldovei să intervină prin măsuri macroprudențiale. Astfel, BNM a decis majorarea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite, măsură calificată de FMI drept una „adecvată și preventivă”.

În acest context, experții FMI recomandă fortificarea în continuare a măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și revizuirea programului „Prima Casă”, astfel încât acesta să fie pe deplin aliniat cadrului prudențial existent. Scopul este limitarea acumulării de riscuri în sectorul ipotecar și prevenirea supraîncălzirii pieței imobiliare.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025. FMI sugerează că această pondere ridicată sporește importanța ajustării condițiilor programului, pentru a evita vulnerabilități pe termen mediu în sistemul financiar. BNM spune că Programul „Prima casă” a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima casa #credite #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.