Boom imobiliar pe datorie. FMI cere reguli mai dure la „Prima Casă”

Fondul Monetar Internațional avertizează asupra riscurilor tot mai mari generate de creșterea rapidă a creditării și de avansul accentuat al prețurilor pe piața imobiliară din Republica Moldova și recomandă înăsprirea condițiilor programului „Prima Casă”, prin alinierea acestuia la regulile generale de evaluare a profilului debitorilor.

Potrivit FMI, sistemul bancar rămâne robust, bine capitalizat, lichid și profitabil, iar evaluarea realizată în cadrul Programului de Evaluare a Sectorului Financiar (FSAP), derulat împreună cu Banca Mondială, arată că băncile pot face față inclusiv unor șocuri severe. Totuși, instituția subliniază că ritmul ridicat al creditării și creșterea accelerată a prețurilor la locuințe impun o monitorizare mult mai strictă.

În perioada de la sfârșitul anului 2024 până la mijlocul anului 2025, prețurile la locuințe au crescut cu circa 24%, evoluție care a determinat Banca Națională a Moldovei să intervină prin măsuri macroprudențiale. Astfel, BNM a decis majorarea ratei amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite, măsură calificată de FMI drept una „adecvată și preventivă”.

În acest context, experții FMI recomandă fortificarea în continuare a măsurilor bazate pe analiza profilului debitorilor și revizuirea programului „Prima Casă”, astfel încât acesta să fie pe deplin aliniat cadrului prudențial existent. Scopul este limitarea acumulării de riscuri în sectorul ipotecar și prevenirea supraîncălzirii pieței imobiliare.

Datele Băncii Naționale a Moldovei arată că programul „Prima Casă” continuă să se extindă rapid, ajungând să reprezinte 34,9% din totalul creditelor ipotecare noi acordate în trimestrul I al anului 2025. FMI sugerează că această pondere ridicată sporește importanța ajustării condițiilor programului, pentru a evita vulnerabilități pe termen mediu în sistemul financiar. BNM spune că Programul „Prima casă” a dus la un avans trimestrial de 77,8% al creditării ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prima casa #credite #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, afirmă că salariul de aproximativ 50.000 de lei pe care îl primește în funcția publică este suficient în contextul economic al Republicii Moldova, însă nu reflectă nivelul de responsabilitate al poziției. Declarațiile au fost făcute în cadrul podcastului Ziarul de Gardă, unde oficialul a vorbit despre diferența majoră dintre veniturile din sectorul privat și cele din funcția publică.

Junghietu a precizat că anterior avea un salariu de circa 12.000 de euro pe lună, iar după preluarea funcției de ministru a fost nevoit să-și ajusteze cheltuielile la noile realități financiare. „Acum trăiesc din salariul de ministru”, a declarat acesta, menționând că nivelul costului de viață din Republica Moldova este mai redus comparativ cu orașe precum Madrid sau Haga.

În același timp, ministrul consideră că remunerația este adecvată raportată la situația economică a țării, însă insuficientă dacă este analizată prin prisma responsabilităților funcției. „Reieșind din realitățile economice ale țării, este suficientă, dar reieșind din gradul de responsabilitate, nu”, a explicat Junghietu.

Oficialul a subliniat că, în sectorul energetic, responsabilitățile sunt considerabile, făcând referire la proiecte de amploare, de ordinul miliardelor de dolari, pe care le-a gestionat anterior în cariera sa din mediul privat.

#minister #salariu #bani