Boom la exporturi! +30% într-o lună, însă importurile au lasat o gaură de peste patru miliarde de dolari

În luna iulie 2025 exporturile de mărfuri au însumat 347 milioane dolari SUA, în creștere cu 30,3% față de iunie și cu 21,8% comparativ cu iulie 2024, iar importurile au avansat într-un ritm mai modest, de 6,1% față de luna precedentă și 14,8% față de anul trecut, totalizând 905,1 milioane dolari SUA, arată datele Biroului Național de Statistică.

În perioada ianuarie–iulie 2025, exporturile au însumat 1,95 miliarde dolari SUA, ceea ce reprezintă o scădere de 5,7% față de aceeași perioadă din 2024. Importurile, dimpotrivă, au crescut cu 18,0%, atingând 6,02 miliarde dolari SUA.

Astfel, deficitul balanței comerciale a ajuns la 4,07 miliarde dolari SUA, mai mare cu 34,1% comparativ cu anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a redus la 32,3%, de la 40,5% în perioada ianuarie–iulie 2024.

UE rămâne principalul partener comercial: exporturi de 1,29 miliarde dolari SUA (66,3% din total, dar în scădere cu 4,0% față de 2024).
CSI: exporturi de 125,7 milioane dolari SUA, în scădere cu 21,8%.

Țări de top la export: România (29,2%), Turcia (10,4%), Italia și Cehia (câte 8,8%), Ucraina (8,0%), Germania (3,6%) și Federația Rusă (3,1%).
Livrările spre România s-au redus cu 13,5%, către Germania cu 37,3%, iar spre Ucraina cu 19,8%. În schimb, exporturile către Turcia și Cehia au urcat spectaculos, cu aproape 60% fiecare, iar cele spre Italia și Olanda au crescut cu 18,4% și respectiv 49,3%.

În ceea ce privește structura exporturilor, mașinile și aparatele electrice au avut o ponedere de 16,5% din total, semințele și fructe oleaginoase – 13,5%, legumele și fructele – 10,4%, îmbrăcămintea și accesoriile – 8,6%, iar cerealele – 7,6%.

Exporturile de semințe oleaginoase au crescut cu 50,9%, iar cele de minereuri și deșeuri metalifere cu 51,4%, compensând parțial scăderea la grăsimi și uleiuri vegetale (-72,0%) și cereale (-29,7%).

Pe partea de importuri, România, China și Ucraina domină clasamentul furnizorilor. Cele mai mari creșteri s-au înregistrat la gaz (+2,1 ori) și energie electrică (+4,3 ori), urmate de fier și oțel (+41,2%). În schimb, au scăzut importurile de produse petroliere (-11,9%) și uleiuri vegetale (-51,8%).

#minereuri #exporturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.