Boom-ul microfinanțării în 2024! Cine conduce jocul

26 Nov. 2024, 14:14
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
26 Nov. 2024, 14:14 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Piața de microfinanțare din Republica Moldova continuă să înregistreze creșteri semnificative, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei pentru prima jumătate a anului 2024. Activele totale ale organizațiilor de creditare nebancară au ajuns la 15,46 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile acordate s-au ridicat la 14,16 miliarde de lei. Creditele și împrumuturile primite de aceste organizații au fost în valoare de 8,99 miliarde de lei, iar profitul net consolidat al sectorului a fost de 574,85 milioane de lei.

Pe piață domină organizații precum MICROINVEST SRL, EASY CREDIT SRL și IUTE CREDIT SRL, care dețin o pondere semnificativă în volumul total al activelor și împrumuturilor. MICROINVEST SRL a raportat active de 5,7 miliarde de lei și un profit net de 162,7 milioane de lei. EASY CREDIT SRL a acordat împrumuturi de 1,13 miliarde de lei, obținând un profit net de 121,4 milioane de lei. IUTE CREDIT SRL, la rândul său, a înregistrat active de peste 1 miliard de lei și un profit net de 28 milioane de lei.

Provocările sectorului sunt reprezentate de nivelul ridicat al provizioanelor pentru împrumuturi, care a depășit 1,6 miliarde de lei, subliniind riscurile asociate portofoliilor de credite, mai ales în contextul economic actual.

Creșterea continuă a pieței reflectă cererea ridicată pentru servicii financiare rapide și flexibile, în special din partea populației care nu are acces la serviciile bancare tradiționale. Cu toate acestea, autoritățile și participanții din sector trebuie să se concentreze pe asigurarea sustenabilității pe termen lung și pe reducerea riscurilor de supraîndatorare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Feb. 2026, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
12 Feb. 2026, 16:39 // Actual //  Grîu Tatiana

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!