Boomul importurilor de îngrășăminte în Republica Moldova: Cine controlează piața

În perioada ianuarie 2022 – mai 2024, nitratul de amoniu s-a situat pe locul al treilea în importurile de îngrășăminte din Republica Moldova, după uree și NPK. Însă, în primele cinci luni ale anului 2024, nitratul de amoniu a devenit cel mai importat îngrășământ, cu o pondere de 32,1% din total, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nitratul de amoniu este apreciat pentru eficiența sa datorită conținutului mare de azot (aproximativ 34%), disponibilitatea imediată și continuă pentru plante și solubilitatea sa ridicată, care permite o aplicare uniformă și adaptabilă la diverse condiții climaterice. Aceste caracteristici fac din nitratul de amoniu unul dintre principalii fertilizanți importați în Moldova.

„Importurile de nitrat de amoniu au înregistrat un boom semnificativ în 2023, când volumul importat a ajuns la 54,18 mii de tone, iar prețul mediu a fost de 10,18 lei per kilogram. Comparativ cu anul 2022, când au fost importate 22,5 mii tone, volumul importat în 2023 a fost de 2,4 ori mai mare, iar prețul mediu a scăzut cu 20,5%, de la 12,8 lei/kg în 2022 la 10,18 lei/kg în 2023”, susține Rija.

În primele cinci luni ale anului 2024, Moldova a importat 33,8 mii tone de nitrat de amoniu, indicând un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu aceeași perioadă din 2023 și 2022. Prețul mediu de import al acestui fertilizant în 2024 este de 7,70 lei/kg, în scădere cu 24,4% față de anul precedent.

În perioada ianuarie-mai 2024, primele trei companii importatoare de nitrat de amoniu sunt „PIRAMIDA-MARKET” SRL cu 6 500 tone, urmată de „AGROSTOC” CI cu 6 000 tone și „Transfer-Impex” cu 5 232 tone.

Analiza țărilor exportatoare de nitrat de amoniu, potrivit lui Iurie Rija, arată o diversificare pozitivă a furnizorilor. România și Bulgaria au devenit principalii furnizori, înlocuind Rusia. În 2024, România oferă nitrat de amoniu la un preț mediu de 7,60 lei/kg, iar Bulgaria la 7,78 lei/kg, comparativ cu prețul mediu oferit de Rusia, de 8,20 lei/kg.

Această diversificare și scădere a prețurilor medii de import contribuie la susținerea agriculturii moldovenești, asigurând în același timp accesul la îngrășăminte de calitate la costuri mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.