Boomul importurilor de îngrășăminte în Republica Moldova: Cine controlează piața

În perioada ianuarie 2022 – mai 2024, nitratul de amoniu s-a situat pe locul al treilea în importurile de îngrășăminte din Republica Moldova, după uree și NPK. Însă, în primele cinci luni ale anului 2024, nitratul de amoniu a devenit cel mai importat îngrășământ, cu o pondere de 32,1% din total, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nitratul de amoniu este apreciat pentru eficiența sa datorită conținutului mare de azot (aproximativ 34%), disponibilitatea imediată și continuă pentru plante și solubilitatea sa ridicată, care permite o aplicare uniformă și adaptabilă la diverse condiții climaterice. Aceste caracteristici fac din nitratul de amoniu unul dintre principalii fertilizanți importați în Moldova.

„Importurile de nitrat de amoniu au înregistrat un boom semnificativ în 2023, când volumul importat a ajuns la 54,18 mii de tone, iar prețul mediu a fost de 10,18 lei per kilogram. Comparativ cu anul 2022, când au fost importate 22,5 mii tone, volumul importat în 2023 a fost de 2,4 ori mai mare, iar prețul mediu a scăzut cu 20,5%, de la 12,8 lei/kg în 2022 la 10,18 lei/kg în 2023”, susține Rija.

În primele cinci luni ale anului 2024, Moldova a importat 33,8 mii tone de nitrat de amoniu, indicând un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu aceeași perioadă din 2023 și 2022. Prețul mediu de import al acestui fertilizant în 2024 este de 7,70 lei/kg, în scădere cu 24,4% față de anul precedent.

În perioada ianuarie-mai 2024, primele trei companii importatoare de nitrat de amoniu sunt “PIRAMIDA-MARKET” SRL cu 6 500 tone, urmată de “AGROSTOC” CI cu 6 000 tone și “Transfer-Impex” cu 5 232 tone.

Analiza țărilor exportatoare de nitrat de amoniu, potrivit lui Iurie Rija, arată o diversificare pozitivă a furnizorilor. România și Bulgaria au devenit principalii furnizori, înlocuind Rusia. În 2024, România oferă nitrat de amoniu la un preț mediu de 7,60 lei/kg, iar Bulgaria la 7,78 lei/kg, comparativ cu prețul mediu oferit de Rusia, de 8,20 lei/kg.

Această diversificare și scădere a prețurilor medii de import contribuie la susținerea agriculturii moldovenești, asigurând în același timp accesul la îngrășăminte de calitate la costuri mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.