Boomul importurilor de îngrășăminte în Republica Moldova: Cine controlează piața

În perioada ianuarie 2022 – mai 2024, nitratul de amoniu s-a situat pe locul al treilea în importurile de îngrășăminte din Republica Moldova, după uree și NPK. Însă, în primele cinci luni ale anului 2024, nitratul de amoniu a devenit cel mai importat îngrășământ, cu o pondere de 32,1% din total, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nitratul de amoniu este apreciat pentru eficiența sa datorită conținutului mare de azot (aproximativ 34%), disponibilitatea imediată și continuă pentru plante și solubilitatea sa ridicată, care permite o aplicare uniformă și adaptabilă la diverse condiții climaterice. Aceste caracteristici fac din nitratul de amoniu unul dintre principalii fertilizanți importați în Moldova.

„Importurile de nitrat de amoniu au înregistrat un boom semnificativ în 2023, când volumul importat a ajuns la 54,18 mii de tone, iar prețul mediu a fost de 10,18 lei per kilogram. Comparativ cu anul 2022, când au fost importate 22,5 mii tone, volumul importat în 2023 a fost de 2,4 ori mai mare, iar prețul mediu a scăzut cu 20,5%, de la 12,8 lei/kg în 2022 la 10,18 lei/kg în 2023”, susține Rija.

În primele cinci luni ale anului 2024, Moldova a importat 33,8 mii tone de nitrat de amoniu, indicând un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu aceeași perioadă din 2023 și 2022. Prețul mediu de import al acestui fertilizant în 2024 este de 7,70 lei/kg, în scădere cu 24,4% față de anul precedent.

În perioada ianuarie-mai 2024, primele trei companii importatoare de nitrat de amoniu sunt “PIRAMIDA-MARKET” SRL cu 6 500 tone, urmată de “AGROSTOC” CI cu 6 000 tone și “Transfer-Impex” cu 5 232 tone.

Analiza țărilor exportatoare de nitrat de amoniu, potrivit lui Iurie Rija, arată o diversificare pozitivă a furnizorilor. România și Bulgaria au devenit principalii furnizori, înlocuind Rusia. În 2024, România oferă nitrat de amoniu la un preț mediu de 7,60 lei/kg, iar Bulgaria la 7,78 lei/kg, comparativ cu prețul mediu oferit de Rusia, de 8,20 lei/kg.

Această diversificare și scădere a prețurilor medii de import contribuie la susținerea agriculturii moldovenești, asigurând în același timp accesul la îngrășăminte de calitate la costuri mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova riscă să piardă anual o parte din potențialul său de creștere din cauza declinului demografic accelerat, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cel mai recent raport „Transition Report 2025–26”. Țara se află printre statele cu cea mai drastică reducere a populației din întregul bloc analizat, iar experții subliniază că această scădere este determinată în principal de emigrare, una dintre cele mai ridicate rate din regiune. Conform BERD, populația Moldovei a scăzut cu aproximativ 30% de la începutul anilor ’90, fenomen care afectează direct structura forței de muncă și perspectivele economice.

BERD avertizează că deteriorarea structurii demografice, în special reducerea populației apte de muncă, va diminua creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual până în 2050 în statele din Europa emergentă. Pentru Moldova, unde scăderea este mai accentuată decât media regională, impactul va fi și mai dureros. Țara îmbătrânește rapid, pierde populație activă prin emigrare, iar numărul tinerilor scade constant, ceea ce pune presiune atât pe piața muncii, cât și pe finanțele publice. În numeroase localități rurale, populația în vârstă depășește semnificativ populația activă, iar BERD notează că Moldova se apropie de situația „de a îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, fenomen care caracterizează economiile vulnerabile din regiune.

Declinul demografic se traduce prin mai puțini contribuabili, venituri fiscale mai mici, presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate și o reducere vizibilă a investițiilor. Raportul evidențiază că, în regiunile predominant rurale ale țărilor EBRD, populația activă a scăzut în medie cu 11% în ultimul deceniu, iar Moldova se numără printre statele cele mai afectate de această tendință, având zone întregi depopulate sau părăsite de tineri.

BERD propune și o serie de soluții pentru a limita colapsul potențial al pieței muncii. Printre acestea se numără stimularea participării femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii, ajustarea treptată a vârstei de pensionare, promovarea politicilor de sprijin pentru familii, atragerea imigranților și accelerarea investițiilor în automatizare și tehnologii care cresc productivitatea. Raportul subliniază însă că nicio măsură izolată nu poate opri declinul și că singura opțiune viabilă este aplicarea simultană a unui pachet de politici coerente.

În concluzie, BERD transmite un avertisment că fără măsuri decisive, declinul demografic va continua să erodeze an de an potențialul de creștere al economiei Republicii Moldova, amplificând vulnerabilitățile structurale ale țării și punând presiune pe dezvoltarea sa pe termen lung.