Boomul importurilor de îngrășăminte în Republica Moldova: Cine controlează piața

În perioada ianuarie 2022 – mai 2024, nitratul de amoniu s-a situat pe locul al treilea în importurile de îngrășăminte din Republica Moldova, după uree și NPK. Însă, în primele cinci luni ale anului 2024, nitratul de amoniu a devenit cel mai importat îngrășământ, cu o pondere de 32,1% din total, potrivit analizei realizate de Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Nitratul de amoniu este apreciat pentru eficiența sa datorită conținutului mare de azot (aproximativ 34%), disponibilitatea imediată și continuă pentru plante și solubilitatea sa ridicată, care permite o aplicare uniformă și adaptabilă la diverse condiții climaterice. Aceste caracteristici fac din nitratul de amoniu unul dintre principalii fertilizanți importați în Moldova.

„Importurile de nitrat de amoniu au înregistrat un boom semnificativ în 2023, când volumul importat a ajuns la 54,18 mii de tone, iar prețul mediu a fost de 10,18 lei per kilogram. Comparativ cu anul 2022, când au fost importate 22,5 mii tone, volumul importat în 2023 a fost de 2,4 ori mai mare, iar prețul mediu a scăzut cu 20,5%, de la 12,8 lei/kg în 2022 la 10,18 lei/kg în 2023”, susține Rija.

În primele cinci luni ale anului 2024, Moldova a importat 33,8 mii tone de nitrat de amoniu, indicând un ritm de creștere mai accelerat comparativ cu aceeași perioadă din 2023 și 2022. Prețul mediu de import al acestui fertilizant în 2024 este de 7,70 lei/kg, în scădere cu 24,4% față de anul precedent.

În perioada ianuarie-mai 2024, primele trei companii importatoare de nitrat de amoniu sunt „PIRAMIDA-MARKET” SRL cu 6 500 tone, urmată de „AGROSTOC” CI cu 6 000 tone și „Transfer-Impex” cu 5 232 tone.

Analiza țărilor exportatoare de nitrat de amoniu, potrivit lui Iurie Rija, arată o diversificare pozitivă a furnizorilor. România și Bulgaria au devenit principalii furnizori, înlocuind Rusia. În 2024, România oferă nitrat de amoniu la un preț mediu de 7,60 lei/kg, iar Bulgaria la 7,78 lei/kg, comparativ cu prețul mediu oferit de Rusia, de 8,20 lei/kg.

Această diversificare și scădere a prețurilor medii de import contribuie la susținerea agriculturii moldovenești, asigurând în același timp accesul la îngrășăminte de calitate la costuri mai reduse.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ingrasaminte #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.