Buboiul din Procuratură! Cadrele, putred de corupte

Corupţia în rândul procurorilor, judecătorilor şi avocaţilor reprezintă cea mai gravă problemă a sistemului, a admis miercuri şefa Procuraturii anticorupţie de la Chişinău, Veronica Dragalin, menţionând că prioritatea instituţiei pe care o conduce pe anul 2023 este curăţarea de corupţie a sistemului juridic din Republica Moldova

Trei dosare pe numele unor avocaţi şi procurori acuzaţi că au pretins şi oferit mită în valoare cuprinsă între 5.000 şi 30.000 de euro au fost trimise în judecată în ultimele luni de către Procuratura Anticorupţie. Totodată, un ofiţer din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a fost condamnat în primă instanţă la trei ani şi jumătate de închisoare pentru trafic de influenţă. El primise 100.000 de euro pretinzând că poate să influenţeze un caz aflat pe rol la CNA şi la Procuratura Anticorupţie, a indicat Veronica Dragalin, enumerând doar câteva dintre cazurile la care a lucrat instituţia pe care o gestionează, într-o conferinţă de presă în care a prezentat un bilanţ al activităţii sale în primele şase luni de la preluarea mandatului.

A ajuns să se spună că ‘toţi procurorii şi judecătorii sunt corupţi. Nu este adevărat, dar s-a creat o percepţie la nivel de societate pentru că unora li s-a permis să se ocupe de justiţie’ chiar dacă s-au compromis, a afirmat ea, subliniind că nu va exista niciun fel de progres în justiţie dacă vor mai exista persoane corupte în sistem.

Pentru a avea o ‘justiţie corectă în această ţară trebuie să contribuim cu toţii, să nu tolerăm corupţia şi imixtiunea în sistemul de justiţie’, a mai spus Veronica Dragalin.
Pedeapsa prevăzută de lege în Republica Moldova pentru un procuror sau judecător acuzat de corupţie pasivă sau acceptarea unei mite pentru influenţarea unei investigaţii este de la şapte la 15 ani de închisoare, amenzi de la 400 la 500.000 de lei (moldoveneşti) şi interdicţia de a deţine o funcţie publică într-un interval de timp care merge până la 15 ani.
Veronica Dragalin a preluat mandatul de şefă a Procuraturii Anticorupţie la 1 august 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cadre #Dragalin #procuratura

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.