București, port la Dunăre: Se reia proiectul Canalului București – Dunăre în care Ceaușescu a băgat 3 miliarde de euro

Ministerul Transporturilor a primit două oferte la a doua licitație pentru reactualizarea Studiului de Fezabilitate necesar finalizării Canalului București – Dunăre, un proiect început de Ceaușescu în anii 80 care a deja costat 2,7 miliarde euro, dar abandonat la aproximativ 70% după Revoluție, scrie economiedia.ro.

Contractul relansat de Compania Națională Administrația Canalelor Navigabile (la licitația din 2021 nu au fost depuse oferte) are în vedere „Amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe”. Proiectanții TPF Inginerie și Aqua Prociv Proiect au depus cele două oferte la contractul de 6 milioane lei. Autoritățile estimează că va fi cel mai mare proiect de investiții, cu 21.600 noi locuri de muncă în perioada execuției și 520 de angajați în perioada de exploatare.

Potrivit Caietului de Sarcini, Bucureștiul va avea două Porturi, la Glina pe Dâmbovița și în localitatea 1 Decembrie pe Argeș.

Calea Navigabilă are pe râul Argeș o lungime de 73 de kilometri până la Oltenița și preia o diferență de nivel de 53 metri prin patru noduri hidrotehnice (NH) – ecluze, iar pe Dâmbovița o diferență de nivel de 14 metri prin 2 noduri hidrotehnice. Secțiunea transversală este trapezoidală cu lățimea la baza de 80 de metri pe Argeș respectiv 40 de metri pe Dâmbovița și o adâncime minimă de 4,5 metri.

Finalizarea proiectului prin care Bucureștiul va avea acces direct la Portul Constanța și fluvial (nu doar rutier și feroviar) și mai departe la orașele europene de pe Dunăre și la rețeaua de căi navigabile din Europa este necesară pentru că lucrările în care s-au investit 2,7 miliarde de Euro înainte de anii 90 sunt avansate, dar abandonate și în continuă degradare și vandalizare, arată Ministerul Transporturilor. Capacitatea totală a căii navigabile va fi de 24 mil. tone/an.

Durata contractului este de 11 luni, iar evaluarea ofertelor trebuie finalizată pe 8 decembrie.

#Dunare #port #București

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2025, Uniunea Europeană a rămas una dintre principalele piețe de desfacere pentru fructele moldovenești, raportat la ponderea în valoarea totală a exporturilor, arată datele prezentate de MoldovaFruct. Livrările către statele UE au însumat aproximativ 126 de mii de tone, ceea ce reprezintă circa 50% din totalul exporturilor de fructe ale Republicii Moldova.

Deși volumul exportat pe piața europeană a fost ușor mai mic față de 2024, valoarea totală a livrărilor a crescut, fapt care confirmă că UE rămâne o piață stabilă și profitabilă pentru producătorii și exportatorii moldoveni.

Potrivit MoldovaFruct, exporturile de prune și struguri au fost cele mai active pe piața UE în 2025, cele două categorii au cumulat peste 75 de mii de tone. Exporturile de mere au continuat să fie semnificative, însă cu un ritm mai moderat comparativ cu alte categorii. În contrast cu piețele din CSI, unde volumele rămân importante, dar volatile, piața europeană a oferit stabilitate, diversificare și o valoare adăugată mai mare.

În ceea ce privește distribuția pe țări, România se detașează clar drept principalul partener strategic al Republicii Moldova. În 2025, România a absorbit aproximativ 77 de mii de tone de fructe moldovenești, în valoare de circa 72 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă aproape o treime din exporturile totale de fructe ale țării.