Bugetul sănătății pe minus. Deficit de aproape 400 milioane lei și tăieri pentru îngrijirile la domiciliu

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 a fost aprobat cu un deficit de 385 milioane de lei, în pofida majorării semnificative a veniturilor și a contribuțiilor plătite de cetățeni. Potrivit legii votate în lectura a doua, fondurile AOAM vor totaliza 18,83 miliarde lei la venituri, în timp ce cheltuielile ajung la 19,22 miliarde lei, diferența urmând să fie acoperită din rezervele acumulate anterior

În timp ce Guvernul vorbește despre „investiții în sănătate”, documentul arată că prima de asigurare medicală în sumă fixă rămâne la 12.636 lei pe an, deși valoarea legală calculată ar fi trebuit să ajungă la aproape 18.800 lei, diferența fiind acoperită prin derogări politice și artificii bugetare

Mai mult, îngrijirile medicale comunitare și la domiciliu sunt tăiate drastic: alocările scad cu peste 100 milioane lei față de anul precedent, fondurile fiind redirecționate spre alte subprograme, inclusiv pentru centre de sănătate mintală și servicii paraclinice

Practic, pacienții cronici, vârstnicii și persoanele imobilizate vor primi mai puțin sprijin exact acolo unde sistemul este deja la limită.

În paralel, cheltuielile administrative ale sistemului AOAM depășesc 132 milioane de lei, iar odată cu schimbarea statutului CNAM, statul garantează că niciun salariu din instituție nu va scădea, chiar dacă veniturile nu acoperă cheltuielile totale

Deși aproape 40% din bugetul sănătății provine din transferuri de la bugetul de stat, sistemul intră în 2026 pe deficit, cu promisiuni de reforme și investiții, dar fără o soluție clară pentru sustenabilitate financiară pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026, prezentat drept unul „echilibrat” și orientat spre familii, copii și persoane în etate. Dincolo de mesajul oficial, cifrele arată însă o dependență tot mai mare a sistemului social de banii din bugetul de stat și presiuni structurale care se adâncesc.

Pentru anul 2026, Bugetul asigurărilor sociale de stat este stabilit la 51,45 miliarde de lei, fără deficit pe hârtie. În realitate, peste 19 miliarde de lei – aproape 37% din total – vin direct din transferuri de la bugetul de stat, ceea ce confirmă că sistemul de asigurări sociale nu se mai autosusține din contribuții.

Cea mai mare parte a banilor, circa 66,5% din cheltuieli, merge către pensii și alte prestații pentru persoane în etate – 34,18 miliarde de lei. Practic, două treimi din bugetul social sunt consumate de pensii, într-un context în care numărul contribuabililor scade, iar populația îmbătrânește accelerat.

Guvernul promite indexarea pensiilor cu 6,8% de la 1 aprilie 2026, însă majorarea vine pe fondul unor costuri tot mai mari pentru buget, acoperite nu din contribuții, ci din bani publici redistribuiți din alte domenii.

Pentru familii și copii sunt prevăzute aproximativ 5 miliarde de lei, iar pentru persoanele cu dizabilități – aproape 6 miliarde de lei, sume în creștere față de anii precedenți. În total, peste 98% din cheltuielile BASS sunt prestații sociale, lăsând extrem de puțin spațiu pentru reforme structurale sau stimulente care să reducă presiunea pe termen lung.

La capitolul venituri, contribuțiile de asigurări sociale sunt estimate la doar 31,3 miliarde de lei, insuficiente pentru a acoperi obligațiile sistemului. Diferența este acoperită din bugetul de stat, adică din împrumuturi și alte venituri fiscale, ceea ce mută presiunea de pe sistemul social direct pe finanțele publice.

În esență, Bugetul asigurărilor sociale de stat pentru 2026 confirmă o tendință tot mai clară: mai mulți beneficiari, mai puțini contributori și un stat obligat să acopere golurile cu miliarde de lei anual, în lipsa unor reforme care să stabilizeze sistemul pe termen lung.