Bugetul sănătății pe minus. Deficit de aproape 400 milioane lei și tăieri pentru îngrijirile la domiciliu

Bugetul asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2026 a fost aprobat cu un deficit de 385 milioane de lei, în pofida majorării semnificative a veniturilor și a contribuțiilor plătite de cetățeni. Potrivit legii votate în lectura a doua, fondurile AOAM vor totaliza 18,83 miliarde lei la venituri, în timp ce cheltuielile ajung la 19,22 miliarde lei, diferența urmând să fie acoperită din rezervele acumulate anterior

În timp ce Guvernul vorbește despre „investiții în sănătate”, documentul arată că prima de asigurare medicală în sumă fixă rămâne la 12.636 lei pe an, deși valoarea legală calculată ar fi trebuit să ajungă la aproape 18.800 lei, diferența fiind acoperită prin derogări politice și artificii bugetare

Mai mult, îngrijirile medicale comunitare și la domiciliu sunt tăiate drastic: alocările scad cu peste 100 milioane lei față de anul precedent, fondurile fiind redirecționate spre alte subprograme, inclusiv pentru centre de sănătate mintală și servicii paraclinice

Practic, pacienții cronici, vârstnicii și persoanele imobilizate vor primi mai puțin sprijin exact acolo unde sistemul este deja la limită.

În paralel, cheltuielile administrative ale sistemului AOAM depășesc 132 milioane de lei, iar odată cu schimbarea statutului CNAM, statul garantează că niciun salariu din instituție nu va scădea, chiar dacă veniturile nu acoperă cheltuielile totale

Deși aproape 40% din bugetul sănătății provine din transferuri de la bugetul de stat, sistemul intră în 2026 pe deficit, cu promisiuni de reforme și investiții, dar fără o soluție clară pentru sustenabilitate financiară pe termen mediu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.