Ministerul Apărării are zeci de milioane lipsă în patrimoniu și datorii nerecuperate de la foști militari

Ministerul Apărării a încheiat anul 2025 cu un buget de aproape 2 miliarde de lei executat în proporție de 99,6%, însă o serie de nereguli contabile și de gestionare a patrimoniului afectează imaginea reală a situației financiare, arată raportul de audit publicat de Curtea de Conturi.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, în special din cauza modului în care sunt evidențiate bunurile statului. Ministerul nu a inclus integral în contabilitate patrimoniul gestionat prin două întreprinderi de stat. În timp ce acestea dețin terenuri și clădiri evaluate la 71,3 milioane de lei, în evidența ministerului figurează doar 38,6 milioane de lei, ceea ce duce la o subevaluare de cel puțin 32,8 milioane de lei.

În plus, patru imobile cu statut de monument de importanță națională, în valoare de 30,3 milioane de lei, au fost încadrate eronat ca „clădiri”, iar pentru acestea a fost calculată uzură de 10,2 milioane de lei, deși nu ar fi trebuit să fie depreciate.

Raportul scoate în evidență și probleme în gestionarea investițiilor și lucrărilor de reparație. Lucrări de 53,5 milioane de lei, unele finalizate încă din 2023, nu au fost transmise beneficiarilor și au rămas în contabilitatea ministerului. În același timp, investițiile capitale, care reprezintă circa 15% din totalul cheltuielilor (aproximativ 219 milioane de lei), nu sunt descrise în raportarea narativă oficială.

Un capitol aparte îl reprezintă construcția taberei militare din Băcioi. În 2025, pentru acest proiect au fost cheltuite 247,9 milioane de lei, adică aproximativ 12% din bugetul total. Costul estimat al proiectului ajunge la peste 1,3 miliarde de lei, iar gradul de realizare este de 42%. Auditul atrage atenția că lucrările au fost efectuate fără un cadru normativ specific pentru construcțiile militare, fiind utilizate reguli generale.

Deficiențe au fost identificate și în administrarea locuințelor de serviciu. Ministerul gestiona 583 de apartamente, cu o valoare de circa 181,4 milioane de lei, însă au fost depistate locuințe neutilizate sau ocupate de persoane care nu mai aveau dreptul legal să le folosească, în special în garnizoana Florești.

În paralel, recuperarea banilor publici cheltuiți pentru instruirea militarilor rămâne o problemă. La sfârșitul anului 2025, restanțele erau de 1,89 milioane de lei, iar alte 15,7 milioane de lei urmau să fie recuperate silit. Din 4 milioane de lei calculate pentru recuperare în perioada 2023–2025, doar 1,2 milioane au fost restituite, ceea ce înseamnă o rată de aproximativ 32%.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova subliniază necesitatea consolidării evidenței contabile, a controlului intern și a modului de administrare a bunurilor publice, pentru ca situațiile financiare ale Ministerului Apărării să reflecte fidel realitatea.

#nereguli #ministerul apararii #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.