Ministerul Apărării are zeci de milioane lipsă în patrimoniu și datorii nerecuperate de la foști militari

Ministerul Apărării a încheiat anul 2025 cu un buget de aproape 2 miliarde de lei executat în proporție de 99,6%, însă o serie de nereguli contabile și de gestionare a patrimoniului afectează imaginea reală a situației financiare, arată raportul de audit publicat de Curtea de Conturi.

Auditorii au emis o opinie cu rezerve, în special din cauza modului în care sunt evidențiate bunurile statului. Ministerul nu a inclus integral în contabilitate patrimoniul gestionat prin două întreprinderi de stat. În timp ce acestea dețin terenuri și clădiri evaluate la 71,3 milioane de lei, în evidența ministerului figurează doar 38,6 milioane de lei, ceea ce duce la o subevaluare de cel puțin 32,8 milioane de lei.

În plus, patru imobile cu statut de monument de importanță națională, în valoare de 30,3 milioane de lei, au fost încadrate eronat ca „clădiri”, iar pentru acestea a fost calculată uzură de 10,2 milioane de lei, deși nu ar fi trebuit să fie depreciate.

Raportul scoate în evidență și probleme în gestionarea investițiilor și lucrărilor de reparație. Lucrări de 53,5 milioane de lei, unele finalizate încă din 2023, nu au fost transmise beneficiarilor și au rămas în contabilitatea ministerului. În același timp, investițiile capitale, care reprezintă circa 15% din totalul cheltuielilor (aproximativ 219 milioane de lei), nu sunt descrise în raportarea narativă oficială.

Un capitol aparte îl reprezintă construcția taberei militare din Băcioi. În 2025, pentru acest proiect au fost cheltuite 247,9 milioane de lei, adică aproximativ 12% din bugetul total. Costul estimat al proiectului ajunge la peste 1,3 miliarde de lei, iar gradul de realizare este de 42%. Auditul atrage atenția că lucrările au fost efectuate fără un cadru normativ specific pentru construcțiile militare, fiind utilizate reguli generale.

Deficiențe au fost identificate și în administrarea locuințelor de serviciu. Ministerul gestiona 583 de apartamente, cu o valoare de circa 181,4 milioane de lei, însă au fost depistate locuințe neutilizate sau ocupate de persoane care nu mai aveau dreptul legal să le folosească, în special în garnizoana Florești.

În paralel, recuperarea banilor publici cheltuiți pentru instruirea militarilor rămâne o problemă. La sfârșitul anului 2025, restanțele erau de 1,89 milioane de lei, iar alte 15,7 milioane de lei urmau să fie recuperate silit. Din 4 milioane de lei calculate pentru recuperare în perioada 2023–2025, doar 1,2 milioane au fost restituite, ceea ce înseamnă o rată de aproximativ 32%.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova subliniază necesitatea consolidării evidenței contabile, a controlului intern și a modului de administrare a bunurilor publice, pentru ca situațiile financiare ale Ministerului Apărării să reflecte fidel realitatea.

#nereguli #ministerul apararii #audit #CCRM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.