Bugetul scumpirilor. Taxe mai mari, salarii înghețate și inflație de 7%

Deputatul Ion Chicu a analizat datele proiectului Legii Bugetului de stat pentru anul 2026, după adoptarea documentului în prima lectură în Parlament, avertizând asupra unui cumul de riscuri economice și sociale: inflație ridicată, creșteri de impozite și diminuarea puterii de cumpărare pentru majoritatea populației.

Potrivit lui Chicu, anul 2025 se va încheia cu o inflație estimată la aproape 7%, iar de la 1 ianuarie 2026 Guvernul planifică majorarea accizelor la produsele petroliere și la alte bunuri. Aceste decizii vor genera un efect în lanț – scumpiri la carburanți, transport, produse de larg consum și servicii – amplificând presiunea asupra bugetelor gospodăriilor.

În același timp, salariile din sectorul bugetar rămân înghețate. Valoarea de referință utilizată la calcularea salariilor nu va fi majorată pentru prima dată în ultimii șase ani, ceea ce înseamnă că, în termeni reali, veniturile bugetarilor vor scădea în 2026. Cadrele didactice, personalul medical, angajații din ordine publică și cultură vor resimți direct pierderea puterii de cumpărare, pe fondul inflației și al creșterii poverii fiscale.

Deputatul atrage atenția și asupra priorităților bugetare controversate. În timp ce salariile pentru sute de mii de angajați sunt înghețate, Guvernul propune majorări salariale consistente pentru o instituție nou-creată – Centrul pentru Managementul Crizelor, cu aproximativ 30 de angajați. Doar cheltuielile salariale sunt estimate la circa 13 milioane de lei în 2026, iar costurile totale vor ajunge la aproximativ 20 de milioane de lei.

Totodată, Parlamentul a modificat Legea nr. 270, majorând clasa de salarizare și introducând sporuri de până la 40%, într-un context în care aparatul de stat este deja considerat supradimensionat după extinderile din ultimii ani. „Această discrepanță ridică serioase semne de întrebare privind echitatea și prioritizarea cheltuielilor publice”, susține Ion Chicu.

Un alt element criticat este nemajorarea scutirii personale la impozitul pe venit. În 2025, aceasta este de 29.700 lei, iar propunerea de ajustare la nivelul inflației – circa 31.900 lei pentru 2026 – a fost respinsă. În consecință, o parte mai mare din venituri va fi impozitată, ceea ce echivalează cu o creștere mascată a taxării muncii.

Chicu semnalează și reducerea investițiilor în infrastructură. Diminuarea cotei din accizele la carburanți direcționate către Fondul Rutier, de la 70% la 48%, va reduce resursele pentru întreținerea și reabilitarea drumurilor, cu efecte directe asupra economiei și siguranței rutiere.

În ceea ce privește agricultura, deputatul califică situația drept una critică. Statul a acumulat datorii semnificative față de fermieri, iar pentru 2026 este prevăzut un fond de subvenționare de 2,2 miliarde de lei, insuficient în raport cu un necesar estimat de peste 3 miliarde de lei. Subfinanțarea sectorului riscă să afecteze întreg lanțul valoric, de la producție până la prețurile finale ale alimentelor.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile Republicii Moldova urmează să preia terminalul petrolier al companiei rusești Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău, fără ca legea să prevadă plata unor despăgubiri directe. Totuși, compania are dreptul să solicite compensarea investițiilor pe care le consideră efectuate, iar acest lucru poate fi decis doar în instanță.

Precizarea a fost făcută pentru BANI.MD de reprezentantul Serviciului de presă al Ministerului Energiei, Vitalie Condrațchi. „Legea nu prevede despăgubiri, dar Lukoil are dreptul să solicite compensarea pretinselor investiții, fapt care se decide în procedură civilă în instanță”, a declarat acesta.

Ieri, premierul Alexandru Munteanu a anunțat că terminalul de combustibil al Lukoil din aeroport va fi confiscat, iar toate activele complexului petrolier, aflat sub sancțiuni americane, trebuie să revină în proprietatea statului în termen de 20 de zile. Potrivit șefului Guvernului, măsura este necesară pentru a asigura livrările neîntrerupte de combustibil pentru aviație și pentru protejarea securității naționale și a infrastructurii critice.

Munteanu a precizat că Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a anulat contractul în baza căruia terminalul petrolier al aeroportului a fost transmis companiei Lukoil-Moldova. Totodată, premierul a dispus inițierea unei investigații privind circumstanțele tranzacției din 2005, pentru a stabili dacă aceasta a fost legală și justificată.

Autoritățile susțin că Lukoil nu a respectat cerințele impuse încă din mai 2024, când compania a fost obligată să vândă complexul petrolier și baza de produse petroliere din apropierea aeroportului, să-și modifice structura corporativă și să excludă din aceasta firmele aflate sub sancțiuni internaționale.

Statele Unite au introdus sancțiuni împotriva Lukoil și Rosneft la 22 octombrie 2025, ca reacție la continuarea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Ministerul american al Finanțelor a acordat partenerilor acestor companii un termen de o lună pentru încetarea colaborării.

La începutul lunii noiembrie, Lukoil a transmis în folosință gratuită aeroportului din Chișinău terminalul său petrolier, compania fiind anterior monopolistă pe segmentul alimentării curselor comerciale cu combustibil. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, declara atunci că următoarea etapă urma să fie achiziționarea activelor deținute de Lukoil-Moldova.

Totodată, autoritățile au respins propunerea companiei de a vinde terminalul și infrastructura aferentă unei alte firme. „Statul nu poate accepta această companie din considerente de securitate”, explica anterior ministrul Energiei.

Potrivit Consiliului Concurenței, în ultimii ani Lukoil-Moldova asigura circa 50% din livrările de motorină și 100% din combustibilul pentru aviație în Republica Moldova.