Bulgarii conduc în medie 21.000 km anual, arată un studiu internaţional

Maşinile din Bulgaria au un kilometraj mediu anual de 20.999 km, care este a 13-a cea mai mare cifră în rândul celor 27 de ţări europene plus Statele Unite ale Americii, ale căror vehicule sunt verificate pe CarVertical, un serviciu de verificare a istoricului vehiculelor cu sediul în Tallin. Raportul a fost publicat pe site-ul companiei la începutul lunii iulie şi analizat de presa bulgară.

Vehiculele din Ţările de Jos au cel mai ridicat kilometraj mediu anual – 29.851 km, urmate de maşinile din Spania (29.017 km), Danemarca (27.346 km), Belgia (24.308 km) şi Franţa (23.775 km), se arată în raport.

În mod curios, kilometrajul raportat pentru Bulgaria este mai mare decât cel pentru maşinile importate din Statele Unite (16.941 km). De fapt, SUA se află în partea de jos a clasamentului. Asta nu înseamnă că americanii conduc mai puţin decât oamenii din alte ţări, dar majoritatea vehiculelor importate din SUA ajung în Europa grav avariate. În caz contrar, dealerii de maşini nu ar considera profitabil să le revândă, explică CarVertical.

Numărul de kilometri parcurşi pe an de maşini este unul dintre cei mai importanţi factori pe care trebuie să îi luaţi în considerare atunci când cumpăraţi o maşină, iar dacă ştiţi cât de mult conduc oamenii din ţara voastră într-un an puteţi să fiţi atenţi la posibilele modificări ale contorului de parcurs, spune compania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.