Burger King spune că roșiile „au plecat în vacanță” din cauza inflației și cere înțelegere

16 Aug. 2023, 16:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2023, 16:00 // Actual //  bani.md

Lanțul de restaurante fast-food Burger King a renunțat la roșii ca ingredient pentru hamburgerii și alte produse vândute în multe dintre unitățile sale din India după ce prețurile s-au cvadruplat, relatează Reuters, citat de hotnews,ro.

„Până și roșiile au nevoie de o vacanță … nu putem adăuga roșii mâncării noastre”, scrie pe anunțul postat de unitățile cu probleme. La nivel oficial, Burger King a invocat probleme legate de calitatea roșiilor pentru a explica penuria.

Lanțul de restaurante fast-food este unul dintre cele mai mari din India, cu aproape 400 de unități. Decizia sa vine după ce rivalii de la McDonald’s și Subway au renunțat la roșii pentru meniurile din India după ce inflația din țara asiatică a ajuns săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel după ianuarie 2020.

Subway a anulat inclusiv feliile gratuite de cașcaval pe care le-a oferit de ani de zile.

Domino’s Pizza în schimb a încercat o abordare opusă, reducând prețurile pentru a-i păstra pe clienții cu probleme financiare tot mai mari cu o ofertă de nerefuzat: o pizza pentru 0,60 cenți, cea mai ieftină din lume.

Criza de roșii a coincis cu o majorare uluitoare a prețurilor, unele dintre ele crescând cu până la 450% în contextul în care ploile record provocate de muson au afectat recoltele și lanțurile de distribuție.

Burger King cere „înțelegere” față de situația cu roșiile

„De ce nu există roșii în burgerul meu?”, întreabă un utilizator pe pagina oficială pentru clienți a Burger King India. Răspunsul dat acestuia este că lanțul respectă „standarde de calitate foarte ridicate” și că roșiile se vor întoarce în curând.

„Trebuie să vă cerem răbdarea și înțelegerea”, mai spune Burger King India.

Ultimele date publicate săptămâna aceasta de guvernul indian arată că de la începutul anului până în iulie prețurile la legume au crescut cu 37%. Pe lângă roșii, situația a afectat și alte legume pe larg folosite în bucătăria indiană precum ceapa, usturoiul și ghimbirul.

„Dacă prețurile rămân ridicate, atunci restaurantele vor trebui să crească prețurile”, afirmă economistul Amnish Aggarwal, adăugând că restaurantele „nu au altă alternativă”.

Însă marile lanțuri de fast-food sunt reticente să facă acest lucru în cea mai populată țară din lume, unde salariul mediu pe economie este de sub 400 de dolari pe lună și multe familii trăiesc sub pragul sărăciei.

Pentru a încerca să rezolve criza de aprovizionare, India a început să importe roșii din Nepal și a organizat inclusiv caravane care să distribuie legumele la prețuri mai scăzute în întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

15 Dec. 2025, 09:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Dec. 2025, 09:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Întreprinderile de stat au încheiat semestrul I 2025 cu venituri totale de 3.445,6 mil. lei, dintre care 3.309,6 mil. lei din vânzări, în creștere cu 586,5 mil. lei față de aceeași perioadă din 2024 (bază comparabilă), arată datele Ministerului Finanțelor. În același timp, tabloul rămâne „toxic” la pierderi: Calea Ferată din Moldova continuă să adune minusuri de peste 150 milioane, iar unele întreprinderi raportează zero vânzări doi ani la rând.

Creșterea veniturilor e împinsă de câteva „locomotive”: Aeroportul Internațional Chișinău (+265,9 mil. lei la vânzări) și Moldelectrica (+252,6 mil. lei), urmate de MoldATSA (+61,3 mil. lei). În paralel însă, 28 de întreprinderi de stat au raportat scăderi ale veniturilor din vânzări (cumulate: -140,2 mil. lei), iar Ministerul avertizează că diminuarea vânzărilor poate reduce TVA încasat și devine risc fiscal pentru buget.

Pe de o parte, întreprinderile de stat au trecut pe plus: profit total înainte de impozitare ~174,6 mil. lei în sem. I 2025 (față de pierderi -43,4 mil. lei în sem. I 2024, bază comparabilă), iar pe de altă parte, gaura CFM aproape nu se mișcă: -152,4 mil. lei în sem. I 2025 (după -156,1 mil. lei în sem. I 2024). Tot în pierderi rămâne și Moldelectrica: -54,4 mil. lei, deși compania este între campioanele creșterilor de venituri și ajunge la 845,0 mil. lei vânzări în sem. I 2025 (de la 592,4 mil. lei în 2024).

Cel mai mare profit în sectorul întreprinderilor de stat este la Aeroportul Internațional Chișinău: de la 116,9 mil. lei la 290,4 mil. lei (salt de +173,5 mil. lei). În contrast, apar scăderi bruște: Editura „Universul” trece de la +1,3 mil. lei la -28,4 mil. lei (abatere -29,7 mil. lei), iar mai multe entități din silvicultură intră pe minus.

Și mai dură e radiografia datoriilor. La sfârșitul lunii iunie, entitățile monitorizate au împrumuturi interne (pe termene de peste un an) în sold de 1.132,0 mil. lei, iar arieratele ajung la 41,0 mil. lei – practic toate pe Calea Ferată din Moldova (care are și un salt al creditelor interne la 61,2 mil. lei, cu arierate de 41,0 mil. lei). În același timp, Ministerul indică datorii pe împrumuturi recreditate față de stat, inclusiv CFM – 49,43 mil. euro, Moldelectrica – 38,5 mil. euro, Termoelectrica – 34,1 mil. euro, plus cazuri cu termene expirate la Moldtranselectro (37,2 mil. lei și 1,6 mil. dolari SUA, inclusiv datorie externă sub garanția statului).

Un alt semn de întrebare vine din structura cheltuielilor întreprinderilor de stat: în sem. I 2025, 58,9% din costuri și cheltuieli operaționale (circa 1.652,8 mil. lei) sunt cheltuieli cu personalul, iar costurile și cheltuielile totale au urcat la 2.806,4 mil. lei. Cu alte cuvinte, o parte mare din „banii din vânzări” se duc direct pe salarii și contribuții.

În paralel, la societățile comerciale cu capital de stat, tabloul e și mai polarizat: veniturile din vânzări cresc cu 4.156,4 mil. lei (până la 24.377,9 mil. lei), iar profitul net total ajunge la 1.147,1 mil. lei. Aici, „recordul” la salt de profit este la Furnizarea Energiei Electrice Nord: de la -167,9 mil. lei la 311,9 mil. lei (o întoarcere de +479,7 mil. lei), însă în același timp unele companii raportează căderi masive de vânzări, precum Termoelectrica (-244,6 mil. lei) și CET-Nord (-51,0 mil. lei).

Pe fundal, statul a încasat dividende și defalcări peste plan: la 31.10.2025 s-au transferat 691,41 mil. lei total (138,5% din planul rectificat), cu cele mai mari sume de la Energocom (198,3 mil. lei) și Loteria Națională (194,7 mil. lei), iar dintre întreprinderile de stat – Aeroportul Internațional Chișinău (101,1 mil. lei).

Separat, raportul mai scoate la lumină o anomalie greu de explicat economic: cinci întreprinderi de stat (inclusiv „Moldtranselectro”, „Bacul Molovata”, „Serele din Chișinău” etc.) nu au înregistrat venituri din vânzări nici în sem. I 2024, nici în sem. I 2025 – adică există entități „în viață” administrativ, dar fără activitate comercială raportată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII