Burger King spune că roșiile „au plecat în vacanță” din cauza inflației și cere înțelegere

Lanțul de restaurante fast-food Burger King a renunțat la roșii ca ingredient pentru hamburgerii și alte produse vândute în multe dintre unitățile sale din India după ce prețurile s-au cvadruplat, relatează Reuters, citat de hotnews,ro.

„Până și roșiile au nevoie de o vacanță … nu putem adăuga roșii mâncării noastre”, scrie pe anunțul postat de unitățile cu probleme. La nivel oficial, Burger King a invocat probleme legate de calitatea roșiilor pentru a explica penuria.

Lanțul de restaurante fast-food este unul dintre cele mai mari din India, cu aproape 400 de unități. Decizia sa vine după ce rivalii de la McDonald’s și Subway au renunțat la roșii pentru meniurile din India după ce inflația din țara asiatică a ajuns săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel după ianuarie 2020.

Subway a anulat inclusiv feliile gratuite de cașcaval pe care le-a oferit de ani de zile.

Domino’s Pizza în schimb a încercat o abordare opusă, reducând prețurile pentru a-i păstra pe clienții cu probleme financiare tot mai mari cu o ofertă de nerefuzat: o pizza pentru 0,60 cenți, cea mai ieftină din lume.

Criza de roșii a coincis cu o majorare uluitoare a prețurilor, unele dintre ele crescând cu până la 450% în contextul în care ploile record provocate de muson au afectat recoltele și lanțurile de distribuție.

Burger King cere „înțelegere” față de situația cu roșiile

„De ce nu există roșii în burgerul meu?”, întreabă un utilizator pe pagina oficială pentru clienți a Burger King India. Răspunsul dat acestuia este că lanțul respectă „standarde de calitate foarte ridicate” și că roșiile se vor întoarce în curând.

„Trebuie să vă cerem răbdarea și înțelegerea”, mai spune Burger King India.

Ultimele date publicate săptămâna aceasta de guvernul indian arată că de la începutul anului până în iulie prețurile la legume au crescut cu 37%. Pe lângă roșii, situația a afectat și alte legume pe larg folosite în bucătăria indiană precum ceapa, usturoiul și ghimbirul.

„Dacă prețurile rămân ridicate, atunci restaurantele vor trebui să crească prețurile”, afirmă economistul Amnish Aggarwal, adăugând că restaurantele „nu au altă alternativă”.

Însă marile lanțuri de fast-food sunt reticente să facă acest lucru în cea mai populată țară din lume, unde salariul mediu pe economie este de sub 400 de dolari pe lună și multe familii trăiesc sub pragul sărăciei.

Pentru a încerca să rezolve criza de aprovizionare, India a început să importe roșii din Nepal și a organizat inclusiv caravane care să distribuie legumele la prețuri mai scăzute în întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#burger king #rosii #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.