Burger King spune că roșiile „au plecat în vacanță” din cauza inflației și cere înțelegere

Lanțul de restaurante fast-food Burger King a renunțat la roșii ca ingredient pentru hamburgerii și alte produse vândute în multe dintre unitățile sale din India după ce prețurile s-au cvadruplat, relatează Reuters, citat de hotnews,ro.

„Până și roșiile au nevoie de o vacanță … nu putem adăuga roșii mâncării noastre”, scrie pe anunțul postat de unitățile cu probleme. La nivel oficial, Burger King a invocat probleme legate de calitatea roșiilor pentru a explica penuria.

Lanțul de restaurante fast-food este unul dintre cele mai mari din India, cu aproape 400 de unități. Decizia sa vine după ce rivalii de la McDonald’s și Subway au renunțat la roșii pentru meniurile din India după ce inflația din țara asiatică a ajuns săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel după ianuarie 2020.

Subway a anulat inclusiv feliile gratuite de cașcaval pe care le-a oferit de ani de zile.

Domino’s Pizza în schimb a încercat o abordare opusă, reducând prețurile pentru a-i păstra pe clienții cu probleme financiare tot mai mari cu o ofertă de nerefuzat: o pizza pentru 0,60 cenți, cea mai ieftină din lume.

Criza de roșii a coincis cu o majorare uluitoare a prețurilor, unele dintre ele crescând cu până la 450% în contextul în care ploile record provocate de muson au afectat recoltele și lanțurile de distribuție.

Burger King cere „înțelegere” față de situația cu roșiile

„De ce nu există roșii în burgerul meu?”, întreabă un utilizator pe pagina oficială pentru clienți a Burger King India. Răspunsul dat acestuia este că lanțul respectă „standarde de calitate foarte ridicate” și că roșiile se vor întoarce în curând.

„Trebuie să vă cerem răbdarea și înțelegerea”, mai spune Burger King India.

Ultimele date publicate săptămâna aceasta de guvernul indian arată că de la începutul anului până în iulie prețurile la legume au crescut cu 37%. Pe lângă roșii, situația a afectat și alte legume pe larg folosite în bucătăria indiană precum ceapa, usturoiul și ghimbirul.

„Dacă prețurile rămân ridicate, atunci restaurantele vor trebui să crească prețurile”, afirmă economistul Amnish Aggarwal, adăugând că restaurantele „nu au altă alternativă”.

Însă marile lanțuri de fast-food sunt reticente să facă acest lucru în cea mai populată țară din lume, unde salariul mediu pe economie este de sub 400 de dolari pe lună și multe familii trăiesc sub pragul sărăciei.

Pentru a încerca să rezolve criza de aprovizionare, India a început să importe roșii din Nepal și a organizat inclusiv caravane care să distribuie legumele la prețuri mai scăzute în întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#burger king #rosii #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.