Burger King spune că roșiile „au plecat în vacanță” din cauza inflației și cere înțelegere

Lanțul de restaurante fast-food Burger King a renunțat la roșii ca ingredient pentru hamburgerii și alte produse vândute în multe dintre unitățile sale din India după ce prețurile s-au cvadruplat, relatează Reuters, citat de hotnews,ro.

„Până și roșiile au nevoie de o vacanță … nu putem adăuga roșii mâncării noastre”, scrie pe anunțul postat de unitățile cu probleme. La nivel oficial, Burger King a invocat probleme legate de calitatea roșiilor pentru a explica penuria.

Lanțul de restaurante fast-food este unul dintre cele mai mari din India, cu aproape 400 de unități. Decizia sa vine după ce rivalii de la McDonald’s și Subway au renunțat la roșii pentru meniurile din India după ce inflația din țara asiatică a ajuns săptămâna aceasta la cel mai ridicat nivel după ianuarie 2020.

Subway a anulat inclusiv feliile gratuite de cașcaval pe care le-a oferit de ani de zile.

Domino’s Pizza în schimb a încercat o abordare opusă, reducând prețurile pentru a-i păstra pe clienții cu probleme financiare tot mai mari cu o ofertă de nerefuzat: o pizza pentru 0,60 cenți, cea mai ieftină din lume.

Criza de roșii a coincis cu o majorare uluitoare a prețurilor, unele dintre ele crescând cu până la 450% în contextul în care ploile record provocate de muson au afectat recoltele și lanțurile de distribuție.

Burger King cere „înțelegere” față de situația cu roșiile

„De ce nu există roșii în burgerul meu?”, întreabă un utilizator pe pagina oficială pentru clienți a Burger King India. Răspunsul dat acestuia este că lanțul respectă „standarde de calitate foarte ridicate” și că roșiile se vor întoarce în curând.

„Trebuie să vă cerem răbdarea și înțelegerea”, mai spune Burger King India.

Ultimele date publicate săptămâna aceasta de guvernul indian arată că de la începutul anului până în iulie prețurile la legume au crescut cu 37%. Pe lângă roșii, situația a afectat și alte legume pe larg folosite în bucătăria indiană precum ceapa, usturoiul și ghimbirul.

„Dacă prețurile rămân ridicate, atunci restaurantele vor trebui să crească prețurile”, afirmă economistul Amnish Aggarwal, adăugând că restaurantele „nu au altă alternativă”.

Însă marile lanțuri de fast-food sunt reticente să facă acest lucru în cea mai populată țară din lume, unde salariul mediu pe economie este de sub 400 de dolari pe lună și multe familii trăiesc sub pragul sărăciei.

Pentru a încerca să rezolve criza de aprovizionare, India a început să importe roșii din Nepal și a organizat inclusiv caravane care să distribuie legumele la prețuri mai scăzute în întreaga țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#burger king #rosii #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.