Business cu gaz. Germania cumpără metan din Rusia și-l revinde polonezilor

Conducta Yamal-Europa care de obicei transportă gaz din Rusia către vest în Europa încă funcționa duminică în sens invers, din Germania în Polonia, pentru a 13-a zi la rând, arată datele din rețeaua operatorului german Gascade, conform Reuters.

Punctul de măsurare a fluxului de gaze de la Mallnow, situat aproape de frontiera Germaniei cu Polonia, arăta volume care merg spre est cu aproape 5,4 milioane de kilowați pe oră (kWh/h), în mare parte neschimbate în ultimele 24 de ore.

Gazoductul este o rută principală a exportului de gaze naturale rusești către Europa.

Nu au existat cereri pentru gaze spre vest prin Mallnow. Astfel de cereri au fost făcute vineri.

Exportatorul rusesc de gaze Gazprom nu a rezervat o capacitate pentru tranzit la export prin acest gazoduct pentru ziua de duminică, arată rezultatele licitației.

Compania a rezervat o capacitate de 8,3 milioane de kWh/h pentru tranzit prin conductă pentru ianuarie, la o licitație de luna trecută.

Președintele rus Vladimir Putin a spus săptămâna trecută că Germania revinde gaz rusesc către Polonia și Ucraina în loc să ia presiunea de pe o piață în criză, dând vina pe importatorii germani de gaze că inversează fluxul prin gazoductul Yamal și astfel provoacă creșterea accelerată a prețurilor.

Nominalizările de capacitate pentru fluxurile de gaz rusesc din Ucraina către Slovacia prin punctul de frontieră Velke Kapusany, o altă rută majoră pentru gazul rusesc către Europa, au scăzut și mai mult duminică.

Nominalizările s-au situat la 375.529 de megawați oră (MWh), cel mai scăzut nivel de după 25 februarie 2021, față de 524.134 MWh sâmbătă, au arătat datele operatorului slovac de gazoducte Eustream.

#conductă #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.