Business cu gaz. Germania cumpără metan din Rusia și-l revinde polonezilor

Conducta Yamal-Europa care de obicei transportă gaz din Rusia către vest în Europa încă funcționa duminică în sens invers, din Germania în Polonia, pentru a 13-a zi la rând, arată datele din rețeaua operatorului german Gascade, conform Reuters.

Punctul de măsurare a fluxului de gaze de la Mallnow, situat aproape de frontiera Germaniei cu Polonia, arăta volume care merg spre est cu aproape 5,4 milioane de kilowați pe oră (kWh/h), în mare parte neschimbate în ultimele 24 de ore.

Gazoductul este o rută principală a exportului de gaze naturale rusești către Europa.

Nu au existat cereri pentru gaze spre vest prin Mallnow. Astfel de cereri au fost făcute vineri.

Exportatorul rusesc de gaze Gazprom nu a rezervat o capacitate pentru tranzit la export prin acest gazoduct pentru ziua de duminică, arată rezultatele licitației.

Compania a rezervat o capacitate de 8,3 milioane de kWh/h pentru tranzit prin conductă pentru ianuarie, la o licitație de luna trecută.

Președintele rus Vladimir Putin a spus săptămâna trecută că Germania revinde gaz rusesc către Polonia și Ucraina în loc să ia presiunea de pe o piață în criză, dând vina pe importatorii germani de gaze că inversează fluxul prin gazoductul Yamal și astfel provoacă creșterea accelerată a prețurilor.

Nominalizările de capacitate pentru fluxurile de gaz rusesc din Ucraina către Slovacia prin punctul de frontieră Velke Kapusany, o altă rută majoră pentru gazul rusesc către Europa, au scăzut și mai mult duminică.

Nominalizările s-au situat la 375.529 de megawați oră (MWh), cel mai scăzut nivel de după 25 februarie 2021, față de 524.134 MWh sâmbătă, au arătat datele operatorului slovac de gazoducte Eustream.

#conductă #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.