Business cu gaz. Germania cumpără metan din Rusia și-l revinde polonezilor

Conducta Yamal-Europa care de obicei transportă gaz din Rusia către vest în Europa încă funcționa duminică în sens invers, din Germania în Polonia, pentru a 13-a zi la rând, arată datele din rețeaua operatorului german Gascade, conform Reuters.

Punctul de măsurare a fluxului de gaze de la Mallnow, situat aproape de frontiera Germaniei cu Polonia, arăta volume care merg spre est cu aproape 5,4 milioane de kilowați pe oră (kWh/h), în mare parte neschimbate în ultimele 24 de ore.

Gazoductul este o rută principală a exportului de gaze naturale rusești către Europa.

Nu au existat cereri pentru gaze spre vest prin Mallnow. Astfel de cereri au fost făcute vineri.

Exportatorul rusesc de gaze Gazprom nu a rezervat o capacitate pentru tranzit la export prin acest gazoduct pentru ziua de duminică, arată rezultatele licitației.

Compania a rezervat o capacitate de 8,3 milioane de kWh/h pentru tranzit prin conductă pentru ianuarie, la o licitație de luna trecută.

Președintele rus Vladimir Putin a spus săptămâna trecută că Germania revinde gaz rusesc către Polonia și Ucraina în loc să ia presiunea de pe o piață în criză, dând vina pe importatorii germani de gaze că inversează fluxul prin gazoductul Yamal și astfel provoacă creșterea accelerată a prețurilor.

Nominalizările de capacitate pentru fluxurile de gaz rusesc din Ucraina către Slovacia prin punctul de frontieră Velke Kapusany, o altă rută majoră pentru gazul rusesc către Europa, au scăzut și mai mult duminică.

Nominalizările s-au situat la 375.529 de megawați oră (MWh), cel mai scăzut nivel de după 25 februarie 2021, față de 524.134 MWh sâmbătă, au arătat datele operatorului slovac de gazoducte Eustream.

#conductă #gaz #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.