Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sectorul bancar din Republica Moldova a încheiat luna octombrie 2025 cu un profit cumulat de 3,84 miliarde de lei cu 18,5% ai mult față de perioada similară a anului precedent, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Lider detașat la capitolul profit este BC „Moldova-Agroindbank” S.A. (MAIB), cu un rezultat de aproximativ 1,54 miliarde de lei, echivalentul a circa 40% din profitul total al sectorului. Pe locul doi se află BC „Moldindconbank” S.A., cu un profit de circa 1,16 miliarde de lei (aproximativ 30% din total), iar topul este completat de B.C. „Victoriabank” S.A., cu aproximativ 419 milioane de lei (circa 11%). Împreună, aceste trei bănci cumulează peste 80% din profitul înregistrat de întregul sistem bancar.

OTP Bank S.A. a înregistrat un profit de circa 414 milioane de lei, urmată de „FinComBank” S.A. (aproximativ 121 milioane de lei), B.C. „EXIMBANK” S.A. (circa 74 milioane de lei) și B.C. „ENERGBANK” S.A. (aproximativ 38,5 milioane de lei). Băncile mai mici din sistem – B.C. „ProCredit Bank” S.A., BC „EuroCreditBank” S.A. și B.C. „COMERTBANK” S.A. – au raportat, la rândul lor, profituri pozitive, însă cu ponderi reduse în totalul sectorului.

BNM susține că băncile sunt bine capitalizate, cu un nivel total al capitalurilor proprii de circa 29,7 miliarde de lei și active de aproape 183 miliarde de lei.