Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape o treime dintre cetățenii Republicii Moldova consideră că perioada în care oamenii au trăit cel mai prost este cea a actualei guvernări PAS. Potrivit unui sondaj realizat de IMAS, 32,9% dintre respondenți indică guvernele Gavrilița/Recean /Munteanu drept perioada cu cele mai dificile condiții de trai.

Pe locul doi se află guvernarea Maia Sandu (PAS + PSRM), menționată de 15,8% dintre respondenți, urmată de guvernele conduse de Vladimir Voronin înainte de 2010 – 14,6%. Guvernele Ion Chicu (PSRM + PDM) și Vlad Filat (AIE) sunt menționate de sub 5% dintre respondenți, la fel ca și guvernarea Pavel Filip (PDM). Totodată, 6,3% spun că „nici una” dintre guvernări nu a fost cea mai proastă, iar 17,9% nu au știut sau nu au dorit să răspundă.

Percepția negativă este confirmată și de evaluarea stării actuale a economiei. La întrebarea privind gradul de satisfacție față de situația economică a țării, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 înseamnă „foarte nemulțumit”, 55% dintre respondenți au ales valorile între 1 și 4. Doar 15% au oferit note pozitive, între 7 și 10, în timp ce 27% s-au poziționat în zona de mijloc (5–6). Procentul celor foarte mulțumiți este marginal – sub 4%.

În ceea ce privește situația financiară a gospodăriilor, 36% dintre respondenți afirmă că aceasta a rămas la fel în ultimele 12 luni, iar 36% cred că va rămâne neschimbată și în următorul an. Totuși, percepția negativă domină: 36% spun că situația lor financiară s-a înrăutățit în ultimul an, iar 20% se așteaptă la o deteriorare și în următoarele 12 luni. Doar 17% afirmă că au înregistrat o îmbunătățire recent, iar 29% speră la o evoluție mai bună în perioada următoare.

Datele pentru realizarea sondajului IMAS au fost colectate în perioada 18 noiembrie – 4 decembrie, în 87 de localități din Republica Moldova. Eșantionul a cuprins 1.123 de respondenți.