Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cablu #Energie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proprietarii de terenuri vor fi trași la răspundere pentru degradarea solului. Legea intră în vigoare peste un an. Parlamentul Republicii Moldova a aprobat Legea privind utilizarea, conservarea și protecția solurilor, un act normativ amplu care introduce obligații clare pentru proprietarii și deținătorii de terenuri, în special cele agricole, și stabilește mecanisme de control și sancționare pentru degradarea solului.

Potrivit documentului, proprietarii de terenuri devin direct responsabili de starea solului și sunt obligați să prevină degradarea acestuia, inclusiv eroziunea, alunecările de teren, compactarea, salinizarea, scăderea fertilității și pierderea biodiversității. Legea prevede că utilizarea terenurilor trebuie să se facă exclusiv în mod durabil, prin practici agricole care să mențină sau să îmbunătățească calitatea solului.

Printre obligațiile principale se numără aplicarea măsurilor anti-eroziune pe terenurile în pantă, protejarea fâșiilor forestiere, utilizarea rațională a îngrășămintelor, respectarea asolamentelor fundamentate științific și refacerea terenurilor afectate de degradare. De asemenea, proprietarii sunt obligați să permită accesul autorităților și specialiștilor pentru monitorizarea solului și prelevarea probelor, precum și să respecte recomandările rezultate din aceste evaluări.

Legea instituie un sistem național de monitorizare a calității solului, iar datele vor fi incluse în „Registrul solurilor Republicii Moldova”. În cazul constatării unor prejudicii, deținătorii de terenuri pot fi obligați să suporte costurile de remediere.

Controlul aplicării noilor reguli va fi exercitat de instituțiile statului responsabile de protecția mediului și resurselor naturale, iar nerespectarea prevederilor poate atrage răspundere contravențională, civilă sau penală, în funcție de gravitatea faptelor și de impactul asupra solului.

Un element important este termenul de intrare în vigoare. Conform articolului final al legii, prevederile nu se aplică imediat, ci la expirarea a 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial. În acest interval, Guvernul Republicii Moldova este obligat ca, în termen de 6 luni, să modifice actele normative existente și să creeze cadrul necesar pentru aplicarea noilor reguli.