Cablul submarin din Marea Neagră ce va aduce energie și în Moldova: Acordul modificat în conformitate cu legislația UE

04 Sept. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Sept. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

Acordul România-Ungaria-Azerbaidjan-Georgia din decembrie 2022, care vizează construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a fost oficial modificat la București, în cadrul celei de-a 8-a reuniuni ministeriale a țărilor participante. Proiectul ambițios prevede construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW, destinat să interconecteze rețelele energetice naționale din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale, furnizând energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.

Modificările aduse acordului au fost necesare după ce Comisia Europeană a transmis oficial României și Ungariei, ca țări membre ale UE, că are „îndoieli” privind compatibilitatea inițială a înțelegerii cu legislația europeană. Executivul de la Bruxelles a solicitat includerea unei clauze care să precizeze că prevederile acordului nu vor avea întâietate față de obligațiile impuse de calitatea de membru al Uniunii Europene și de legislația comunitară.

Cu ocazia aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat un acord pentru înființarea companiei joint-venture (JV) de proiect, Green Energy Corridor Power Company. Operatorul georgian Georgian State Electrosystem a anunțat că analiza tehnico-economică preliminară include o estimare a costurilor și o schiță a traseului, dar nu a oferit detalii suplimentare. Estimările inițiale indică o valoare totală a investiției care ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar punerea în funcțiune a cablului submarin este preconizată pentru finalul anului 2029.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!