Calmîc desființează prognozele autorităților că gazul va costa mai puțin: Nu vedem premise pentru ieftinire

ANRE a aprobat astăzi noi tarife la gazul livrat consumatorilor casnici, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2022. Noul tarif aprobat de agenție este de 10,19 lei pentru metrul cub, cu 7 bani mai puțin comparativ cu tariful aprobat în data de 20 noiembrie. Unul din directorii ANRE, Octavian Calmîc, susține că nu vede premise pentru ieftinirea tarifului la gaz, în condițiile în care prețurile de achiziție vor rămâne neschimbate.

Dacă vor fi elementele întrunite în legislație putem reveni la revizuirea tarifelor atât la majorare cât și descreștere. Însă nu vedem premise pentru a interveni în acest context. Tarifele aprobate acoperă întreg anul 2022”, a declarat Calmîc.

Potrivit lui, turbulențele pe piețele internaționale de comercializare a gazului s-au început în luna august, iar acest lucru a afectat încasările Moldovagaz și a înregistrat devieri financiare negative.

În prezent, prețul gazului pe piețele internaționale a ajuns la 2000 USD or, acest lucru afectează și Republica Moldova, care este dependentă de o formulă. De exemplu, în luna decembrie prețul de achiziție a fost de 550 USD pentru o mie de metri cubi, dar noi am aprobat, în scopuri tarifare, un tarif de 430 USD”, a precizat Calmîc.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu s-a arătat optimist că prețul gazului va scădea în primăvara anului 2022, iar Republica Moldova va putea achiziționa metanul la prețuri mult mai mici pentru a-și face rezerve.

#gaz #ieftin #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.