„Cămila agriculturii” cară milioane în conturile exportatorilor moldoveni

Exporturile de sorg („Cămila agriculturii”, o plantă rezistentă la secetă specifică Africii n.a) din Republica Moldova au cunoscut o dinamică impresionantă în perioada 2022 – începutul lui 2025, potrivit unei analize prezentate de Iurie Rija, director executiv al Asociației Agrocereale. În total, au fost exportate 34.932.724 kilograme de sorg, ceea ce confirmă potențialul semnificativ al acestei culturi pe piețele externe.

Anul 2022 a fost cel mai echilibrat din punctul de vedere al distribuției exporturilor, cu un total de 11.917.914 kg – adică 34,1% din totalul analizat. Cele mai mari cantități s-au înregistrat în lunile ianuarie și februarie. Vârful de preț a fost atins în iunie 2022 – 20 milioane lei, când și volumul a fost cel mai ridicat.

Exporturile au scăzut cu 36,5% în 2023, totalizând 7.565.340 kg, dar piața s-a diversificat. S-au remarcat exporturi în creștere către Italia și Israel, iar Taywan a intrat în topul importatorilor.

Anul 2024 a adus o revenire puternică a exporturilor, cu 11.348.970 kg livrate, apropiindu-se de cifrele din 2022. Luna iunie a fost punctul culminant, cu peste 6.2 milioane kg exportate, adică 54,9% din totalul anual.

În primele luni ale anului 2025, Moldova a exportat deja 4.100.500 kg, ceea ce sugerează un an cu potențial ridicat.

În ceea ce privește țările de destinație, Israel este cel mai important client, cu un salt de la 347.060 kg (2022) la 3.984.600 kg (2024).
Italia a devenit un actor major în 2023, cu aproape 5 milioane kg, menținând trendul în 2024. Irakul și-a dublat cererea: de la 1,1 milioane kg în 2022 la peste 2,2 milioane kg în 2024.

În 2022, valoarea totală a exportului de sorg a fost de 51,9 milioane lei, la prețuri medii între 4,3–5,0 lei/kg. În 2023, valoarea a scăzut la 30,4 milioane lei, pe fondul diminuării volumelor și prețurilor (minim 3,1 lei/kg în iunie). În 2024, exporturile au ajuns din nou la niveluri ridicate, cu vârfuri în Israel (13,7 mil. lei) și Irak (6,7 mil. lei).

Cei mai mari exportatori sunt: Grando Invest Trading SRL – lider de piață, cu 17,3% din volumul total și exporturi în valoare de 16,3 mil. lei în 2024, Lender Agroprim SRL – 15,7% din volum, cu exporturi de peste 19,3 mil. lei și Ancom-Agro SRL – 14,4% din volum, cu vârfuri financiare în 2022 (17,7 mil. lei), dar scăderi în 2023, urmate de redresare în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sorg #africa #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.