Campania de informare lansată de AEE: informații despre eficiența energetică, audit și achiziții eficiente

Raioanele Străşeni, Rezina şi Criuleni sunt tot mai implicate în informarea locuitorilor despre eficiența energetică, auditul energetic și achizițiile eficiente. În acest weekend, Agenția pentru Eficiență Energetică (AEE) a desfășurat sesiuni de informare în cadrul campaniei ,,Eficiența energetică, auditul energetic și achizițiile eficiente – prioritate a autorităților publice locale”.

Astfel,vicedirectorul Agenţiei pentru Eficienţă Energetică, Eugen Gîrlea a vizitat raioanele Străşeni, Rezina şi Criuleni, unde au fost instalate panouri informative accesibile oricărui locuitor din regiune.

Preşedintele raionului Străşeni, Nicolae Sârbu și-a exprimat gratitudinea față de AEE pentru susţinerea oferită.

„Domeniul eficientizării energetice este foarte actual. La momentul de față, noi suntem plenar implicaţi în implementarea mai multor proiecte de eficiență energetică în raionul Strășeni. Unul dintre ele este la Liceul Teoretic ,,Ion Vatamanu”, în valoare de 22 milioane lei. Suntem în proces de elaborare a proiectelor de eficiență energetică pentru spitalul raional, care va cuprinde măsuri de eficientizare cum ar fi: anvelopa clădirii – vor fi izolate trei blocuri cu vată minerală, schimbarea acoperișurilor, sistemele de încălzire, sistemul de ventilare, sistemul energetic”, a spus demnitarul.

La Rezina, Preşedintele raionului, Valeriu Ciorici, a apreciat iniţiativa, precizând că va îndemna locuitorii să se informeze mai mult despre eficienţa energetică.

„Este o inițiativă foarte bună. Oamenii solicită deseori informații ce țin de domeniul eficienţei energetice. Acum vom avea posibilitatea să le oferim mai multă informaţie. Vă mulțumim, vă urăm succes și sperăm la o colaborare cât mai bună pe viitor. Sunteți o echipă bravo”, a spus Valeriu Ciorici.

La rândul său, preşedintele raionului Criuleni, Pavel Spânu a menționat că eficienţa energetică este un subiect de care ar trebui să se ţină cont. Demnitarul a precizat că, se vor depune eforturi ca la Criuleni oamenii să cunoască cât mai multă informaţie despre eficiența energetică, auditul energetic și achizițiile eficiente.

„Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea proiectului de construcție a Parcului fotovoltaic în raionul Criuleni. Se lucrează din plin, astfel termenii sunt respectați. Sperăm ca, în 6 luni și nu în 8, cum s-a convenit, să-l finalizăm. Mizăm pe suportul AEE și post construcție, când vom începe a produce propria energie verde”, a precizat demnitarul.

Vicedirectorul AEE a mulţumit conducerii raionului pentru colaborare şi implicare.

„Datorită interesului Dvs. faţă de eficienţa energetică putem contribui atât la securitatea aprovizionării cu energie, cât şi la durabilitatea mediului înconjurător”, a spus Eugen Gîrlea.

Campania de informare se desfășoară în perioada iunie – august 2021. Astfel de sesiuni vor avea loc în toate centrele raionale ale Republicii Moldova și UTA Găgăuzia. Scopul acesteia este diseminarea informației prin intermediul autorităților publice locale, despre eficiența energetică, auditul energetic și achizițiile eficiente.

#eficienta energetica #sesiuni de informare #campanie #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.