Canada întărește frontul: Aplică sancțiuni pentru nepoata lui Putin și flota din umbră a Rusiei

Canada a introdus noi sancțiuni împotriva Rusiei, extinzând lista de restricții la 70 de persoane și companii, inclusiv la 109 tancuri, care fac parete din flota din umbră a Rusiei. Măsurile vin la trei ani de la începutul războiului din Ucraina, urmând exemplul Uniunii Europene, Australiei și Regatului Unit.

Printre persoanele sancționate se numără Anna Țivileva, nepoata președintelui rus Vladimir Putin și viceministru al Apărării, și soțul acesteia, Sergey Țivilev, ministrul Energiei din Rusia. De asemenea, sancțiuni au fost aplicate unor figuri importante precum jurnalistul Vladimir Pozner, președintele Federației de Schi din Rusia, Elena Vealibă, și alți oficiali și oameni de afaceri, inclusiv miliardarul Igor Altușkin, fondatorul „Rusiei Compania de Cupru”.

Guvernul canadian a subliniat că aceștia sunt acuzați de sprijinirea invaziei Rusiei în Ucraina și de implicare în deportările ilegale și transferul forțat al copiilor ucraineni în teritoriile ocupate temporar. De asemenea, aceștia sunt acuzați de propagandă și manipularea opiniei publice pentru a sprijini regimul lui Putin.

Pe lângă sancțiunile individuale, Canada a vizat și instituții precum Forțele Aerocosmice Rusești și alte entități de stat implicate în război și propagandă. De asemenea, au fost impuse sancțiuni împotriva unor companii și organizații, cum ar fi „RusCupru” și „Institutul de Dezvoltare a Internetului”.

Sancțiunile vizează și 109 nave a „flotei din dumbră” a Rusiei, care sunt folosite pentru activități economice ilegale și evaziune fiscală. Canada continuă să aplice presiuni asupra Rusiei, subliniind importanța menținerii unei linii ferme de sancțiuni pentru a descuraja agresiunea Rusiei în Ucraina.

În aceleași zile, Marea Britanie și Australia au introdus cele mai mari pachete de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul războiului, iar Uniunea Europeană a anunțat al 16-lea pachet de sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Canada #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși Republica Moldova are una dintre cele mai stricte legislații antifumat din regiune, minorii continuă să aibă acces facil la produse care conțin nicotină, în special la țigările electronice de unică folosință (cunoscute ca „vape-uri”). Un studiu realizat de Societatea de Pediatrie din Moldova, în 2023, arată că 36% dintre adolescenții cu vârste între 10 și 16 ani au declarat că utilizează țigări electronice. Statisticile arată că, în Republica Moldova, unul din trei minori a încercat țigările electronice, care continuă să fie vândute și promovate online, chiar dacă, de trei ani, legea interzice comerțul electronic al acestora, scrie realitatea.md.

Astfel, în pofida legislației stricte, tinerii nu doar că au acces la aceste produse, ci le și folosesc frecvent, inclusiv în instituțiile de învățământ. Un vox populi realizat în contextul Zilei Mondiale Fără Tutun scoate la iveală dimensiunile reale ale acestei crize. Fenomenul ia amploare, iar părinții și societatea trag semnale serioase de alarmă cu privire la cât de accesibile au devenit aceste produse.

„Copiii și minorii le folosesc foarte des. Am și un frate mai mic, care e la școală, la gimnaziu – chiar și în clasa lui deja se folosesc țigări electronice. Părinții le dau bani pentru o plăcintă sau o apă, dar ei…”

„Acum, toți tinerii ăștia de 15, 14, 12, 13 ani stau cu fleacul ăsta în gură, fără să știe ce conține.”

Oamenii mai spun că minorii cumpără vape-uri de unică folosință online. Deși comerțul electronic este interzis, aceștia au acces la produse prin rețele sociale, grupuri de Telegram sau diverse site-uri.

„Am văzut multe site-uri și conturi pe Instagram care vând pufuri cu diferite arome și concentrații.”

„Comanzi online și nu îți cer niciun document de identitate. Pur și simplu îți vând. Poate fi pe Telegram, în cel mai rău caz, sau pe site-uri – sunt mai multe variante.”

„Am impresia că nici nu mai trebuie să mergi la magazin. Există o rețea online, iar acolo sunt băieți care fac business, ca în anii ’90, dar într-un alt format.”

Potrivit respondenților, lipsa controalelor, pedepsele ușoare și vânzătorii nepăsători sunt doar câțiva dintre factorii care alimentează fenomenul.

„Trebuie să luptăm cu rețeaua, trebuie să-i pedepsim pentru că vând minorilor. Cum altfel? N-au voie! Eu sunt lucrător comercial și nu înțeleg cum se poate. Și la mine au venit, dar imediat am întrebat: vârsta? Buletinul? Trebuie sancționați, prinși și amendați!”

„Pentru cei care încalcă legea, pedepsele ar trebui să fie cât mai mari. Eu cred că o singură amendă serioasă e suficientă pentru ca să nu mai repete.”

„Sunt mai ceva ca mierea. Statul e vinovat că le permite să fie vândute.”

Potrivit Serviciului Vamal, în 2023, în Republica Moldova au fost importate 6.500 de litri de lichid pentru vape-uri, iar în 2024 cifra s-a dublat, cea mai mare parte a vânzărilor având loc ilegal. Țigările electronice sunt promovate deschis și agresiv în cel puțin 30 de magazine online, inclusiv pe rețelele sociale precum Instagram, TikTok și Telegram. Tendința a fost confirmată și de controalele efectuate de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, în perioada 2022–2023, autoritățile au identificat 1.128 de conturi online care promovau produse din tutun și țigări electronice. În pofida sancțiunilor aplicate, în valoare totală de aproximativ un milion de lei, această practică continuă nestingherită.

#vapeuri #Moldova