Când bogaţii devin şi mai bogaţi: Amancio Ortega, părintele Zara, bifează o nouă bornă a bogaţiei

Investiţiile imobiliare ale miliardarului din industria modei Amancio Ortega au înregistrat o creştere de 19% a valorii în 2022, pe măsură ce s-a extins în domeniul logisticii şi a „colecţionat” noi clădiri de apartamente de lux, scrie Bloomberg.

Portofoliul imobiliar deţinut de fondatorul Inditex a fost evaluat la 18,1 miliarde de euro (20,1 miliarde de dolari) în 2022, în creştere de la 15,3 miliarde de euro în 2021, potrivit unui comunicat transmis joi de Pontegadea, firma care administrează averea lui Ortega. Portofoliul imobiliar al lui Ortega este cel mai mare din rândul miliardarilor din Europa.
Cel mai bogat om din Spania a cheltuit anul trecut aproximativ 1 miliard de dolari pe depozite din SUA, în prima sa mişcare de a investi în industria de logistică după ani de zile în care s-a concentrat în principal pe imobiliare comerciale.

Pontegadea trebuie să cheltuiască aproape 2 miliarde de euro pe an, bani pe care îi primeşte sub formă de dividende de la participaţia de 59% pe care Ortega o deţine la Inditex, proprietar, printre altele, al mărcilor de îmbrăcăminte Zara şi Bershka.

Din cauza structurii sale juridice şi fiscale, Pontegadea trebuie să investească toate veniturile pe care le primeşte de la Inditex în decurs de un an şi în investiţii considerate „economie reală” – ceea ce înseamnă că nu poate plasa bani în obligaţiuni şi alte tipuri de titluri de valoare. În 2022, Pontegadea a avut venituri de 2,5 miliarde de euro, iar dividendele Inditex au reprezentat 1,7 miliarde de euro. Cifra de afaceri din afacerile imobiliare a crescut cu 21%, la 782 milioane de euro.

Achiziţiile de logistică din SUA au inclus fabrici în Pennsylvania şi Texas, făcându-l pe Ortega, în vârstă de 86 de ani, landlord al unor companii precum Amazon.com Inc, TJX Cos şi FedEx Corp.

În 2022, Ortega a cumpărat, de asemenea, două proprietăţi rezidenţiale, un zgârie-nori de 64 de etaje în Seattle şi o clădire de apartamente pe Dutch Street din New York.
Anul acesta, Ortega a acceptat să plătească 115 milioane de dolari pentru primul său depozit european din Venlo, în Olanda, şi a cumpărat o fabrică la est de Los Angeles folosită de Walmart Inc.

Achiziţiile recente marchează cei mai recenţi paşi pentru diversificarea unui portofoliu axat în mod istoric pe clădiri de birouri şi de retail de referinţă, inclusiv sediul Meta Platforms Inc. din Seattle, clădirea istorică Haughwout Building din Manhattan sau Adelphi din Londra.

Ortega are o avere netă de 76,5 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#imperiu #bogati #zara

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.