Când bogaţii ies la cumpărături: Un ceas rar Rolex din 1960 s-a vândut pentru suma fabuloasă de 2,5 milioane de dolari 

16 Mai 2023, 17:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Mai 2023, 17:44 // Actual //  bani.md

Un ceas rar Rolex Milgauss creat în 1958 care a fost iniţial destinat oamenilor de ştiinţă a fost vândut la o licitaţie pentru 2,5 milioane de dolari şi a spart recordurile pentru cea mai mare sumă plătită vreodată pentru acest model al brandului elveţian, scrie Bloomberg.

Ceasul din oţel inoxidabil, produs în 1958 şi conceput pentru a rezista la câmpurile magnetice, are un cadran negru în formă de fagure de miere, o lunetă rotativă şi un secundar în formă de fulger.

Modelul Milgauss a fost vândut în week-end de Phillips Auctioneers pentru 2,5 milioane de dolari, un record pentru acest model care a fost iniţial estimat la 1,2 milioane de dolari înainte de organizarea licitaţiei.

Ofertantul câştigător, care a depăşit o ofertă rivală venită din partea unui cumpărător din SUA, a cumpărat ceasul în numele companiei  Rolex, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune.

Nu este neobişnuit ca firmele producătoare de ceasuri de lux să cumpere la licitaţie propriile ceasuri pentru colecţiile lor de arhivă sau pentru muzee.

Rezultatul arată că pasionaţii de ceasuri sunt în continuare dispuşi să plătească sume record pentru ceasuri Rolex rare, de epocă, în stare excelentă şi că cererea pentru modelele de lux rămâne puternică.

Rolex a renunţat la cea mai recentă versiune a Milgauss în luna martie. Ceasul antimagnetic a fost creat pentru persoanele care lucrează în laboratoare şi nu a fost niciodată la fel de popular ca celelalte modele „Professional” ale Rolex, realizate pentru scafandri, piloţi sau şoferi profesionişti de curse.

Producătorul de ceasuri a fost contactat la începutul anilor 1950 de oamenii de ştiinţă de la Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire din Geneva, mai bine cunoscut sub numele de CERN (şi care găzduieşte în prezent Large Hadron Collider). Oamenii de ştiinţă de la CERN au cerut atunci un ceas de mână care să poată indica ora cu precizie chiar şi în prezenţa unor câmpuri magnetice puternice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!