Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

27 Mart. 2025, 08:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Mart. 2025, 08:00 // Actual //  Ursu Victor

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.