Când Rusia a spus NU, Europa a spus DA. Lecțiile embargoului din 2006

În data de 27 martie se împlinesc 19 ani de când Federația Rusă a introdus primul embargou pentru vinurile moldovenești. În 2006, Rospotrebnadzor, agenția rusă pentru protecția consumatorului, a anunțat interzicerea importurilor de vinuri moldovenești, invocând depășiri ale normelor admise de pesticide și metale grele.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în anul 2005, volumul vinurilor exportate, preponderent în vrac, era de circa 130 milioane de litri, cu o valoare de 313 milioane de dolari, iar 90% din livrările de vin erau destinate pieței Federației Ruse. În anul 2006, când a fost instituit embargoul, exporturile de vin s-au înjumătățit, la 67 milioane de litri, cu o valoare de 138 milioane de dolari, iar exporturile în Rusia au constituit 0%.

În cifre, în 2005, sectorul vinicol reprezenta peste 9% din PIB-ul Moldovei și genera circa 25% din exporturile naționale. Or, în 2006, aportul la PIB a scăzut la sub 6%, iar exporturile vinicole s-au redus cu peste 55%.

La instituirea interdicției vinurilor moldovenești, în Republica Moldova erau 150 de companii, iar pierderile totale s-au cifrat la 180 milioane de dolari în 10 zece luni. Mii de angajați din industrie au fost concediați sau trimiși în șomaj tehnic.

Pentru soluționarea problemei sectorului vinicol, Guvernul a început diversificarea piețelor de export și alinierea standardelor de calitate la cele europene. A fost înființată marca națională „Wine of Moldova – A legend alive”. S-a investit în tehnologii moderne de vinificație și certificări internaționale. Astfel, ponderea vinurilor exportate în Federația Rusă a ajuns la 7% în anul, iar în UE la 60%. Vinurile moldovenești erau exportate în 65 de țări, reprezentând aproximativ 82% din producția totală. În medie, în ultimii cinci ani până în 2019, s-a înregistrat o creștere de 15% în valoare și 10% în volum al exporturilor, ceea ce reflectă o orientare către piețe care cer calitate înaltă, precum România, Polonia, China, Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.

Ultimele date ale Oficiului Național al Viei și Vinului relevă că în șapte luni ale anului 2024, exporturile de vinuri moldovenești au crescut cu 17% în volum și 21% în valoare comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, atingând 71 de milioane de litri și, respectiv, 110 milioane de dolari. Statele Unite ale Americii au devenit principala piață pentru vinul îmbuteliat, cu o cotă de 33% din totalul exporturilor, urmate de România cu 16%.

Embargoul din 2006 a fost un catalizator pentru transformarea sectorului vitivinicol al Republicii Moldova. Interdicția rușilor a determinat reorientarea către piețele UE și internaționale. Ba mai mult, investițiile în calitate și diversificarea piețelor au consolidat poziția vinurilor moldovenești pe scena globală, asigurând o creștere sustenabilă a industriei până în 2025 și ulterior a celor 60 de companii vinicole din țară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vin. rusia #embargou #export #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.