Când vom gusta primii struguri autohtoni? Explicațiile specialiștilor

Cu toate că acest an este mai răcoros și umed, strugurii de masă locali cultivaţi în sere vor apărea pe piață aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi anul trecut, care a fost unul extrem de cald și uscat. În serele semi-închise este posibil ca strugurii să apară mai târziu, scrie AgroTV.

Specialiștii asociațiilor viticole remarcă faptul că în urmă cu câțiva ani, când în țară au apărut primele solarii în care au început a fi cultivaţi strugurii de masă, producătorii sperau la posibilitatea de a furniza fructe pe piață mult mai devreme decât de obicei – în a doua jumătate sau la sfârșitul lunii iunie.

Totuși, pentru ţara noastră, cultivarea strugurilor în câmp închis este o tehnologie relativ nouă, iar adaptarea sa la condițiile locale are loc pas cu pas.

Potrivit specialiștilor, cel mai probabil, producătorii vor putea modifica termenele cu două sau trei săptămâni până la începutul verii pe măsură ce sortimentul se va schimba, inclusiv cu soiuri de struguri timpurii.

În prezent, în țară, conform estimărilor experților, suprafața totală a podgoriilor în sere nu depășește 10 hectare. În principal se cultivă struguri din soiurile “Codreanca”, “Cardinal”.

Cel mai mare producător, pe o suprafață de aproape 4 hectare este o întreprindere din satul Costești, raionul Ialoveni.

Totodată, această direcție de dezvoltare a viticulturii devine una tot mai populară. De exemplu, viticultorii din satul Speia planifică în viitorul apropiat să planteze până la 20 de hectare de podgorii în sere.

La moment, cea mai mare parte a recoltei este vândută pe piața internă. Conform prognozelor actuale, în viitor, cel mai mare export de struguri de masă din sere va fi îndreptat spre piața UE. Anul trecut, producătorul din Costești a început să exporte strugurii din seră în Polonia, la un preț mediu angro de 1,5 euro/kg.

#primii struguri #roada #producatori autohtoni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.