Când vom gusta primii struguri autohtoni? Explicațiile specialiștilor

Cu toate că acest an este mai răcoros și umed, strugurii de masă locali cultivaţi în sere vor apărea pe piață aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi anul trecut, care a fost unul extrem de cald și uscat. În serele semi-închise este posibil ca strugurii să apară mai târziu, scrie AgroTV.

Specialiștii asociațiilor viticole remarcă faptul că în urmă cu câțiva ani, când în țară au apărut primele solarii în care au început a fi cultivaţi strugurii de masă, producătorii sperau la posibilitatea de a furniza fructe pe piață mult mai devreme decât de obicei – în a doua jumătate sau la sfârșitul lunii iunie.

Totuși, pentru ţara noastră, cultivarea strugurilor în câmp închis este o tehnologie relativ nouă, iar adaptarea sa la condițiile locale are loc pas cu pas.

Potrivit specialiștilor, cel mai probabil, producătorii vor putea modifica termenele cu două sau trei săptămâni până la începutul verii pe măsură ce sortimentul se va schimba, inclusiv cu soiuri de struguri timpurii.

În prezent, în țară, conform estimărilor experților, suprafața totală a podgoriilor în sere nu depășește 10 hectare. În principal se cultivă struguri din soiurile “Codreanca”, “Cardinal”.

Cel mai mare producător, pe o suprafață de aproape 4 hectare este o întreprindere din satul Costești, raionul Ialoveni.

Totodată, această direcție de dezvoltare a viticulturii devine una tot mai populară. De exemplu, viticultorii din satul Speia planifică în viitorul apropiat să planteze până la 20 de hectare de podgorii în sere.

La moment, cea mai mare parte a recoltei este vândută pe piața internă. Conform prognozelor actuale, în viitor, cel mai mare export de struguri de masă din sere va fi îndreptat spre piața UE. Anul trecut, producătorul din Costești a început să exporte strugurii din seră în Polonia, la un preț mediu angro de 1,5 euro/kg.

#primii struguri #roada #producatori autohtoni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Traficul suspendat pe la Văleni a provocat pierderi de 480 de milioane de lei în trei ani.

Suspendarea traficului feroviar pe tronsonul Cahul–Giurgiulești, din cauza surpării căii ferate în zona Văleni, a generat pierderi pentru Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” – peste 480 de milioane de lei în ultimii trei ani. Segmentul de cale ferată, afectat grav în 2022 de alunecările de teren cauzate de ploile de la acea vreme, a blocat circulația trenurilor spre portul Giurgiulești.

După mai bine de doi ani de stagnare, autoritățile anunță în sfârșit un progres: documentația de proiectare pentru reabilitarea sectorului feroviar din satul Văleni, raionul Cahul, a fost finalizată. Potrivit CFM, este vorba despre un segment de aproximativ 360 de metri, unde vor fi efectuate ample lucrări de stabilizare a terenului, consolidare a malurilor râului Prut și instalare a unei construcții de susținere pe zona deformată.

Lucrările urmează să fie executate în baza unui proiect elaborat de compania „Intexnauca”, care a propus soluții inginerești moderne pentru prevenirea alunecărilor de teren și eroziunii. În paralel, CFM lansează licitația pentru atribuirea lucrărilor de reabilitare propriu-zisă.

Reconstrucția acestui tronson este esențială pentru redeschiderea unei rute logistice strategice – linia directă spre portul Giurgiulești, fără a tranzita teritoriul statului vecin. Finanțarea lucrărilor va fi asigurată din cele 85 de milioane de lei alocate de Guvern pentru reabilitarea căii ferate în zonele Văleni și Fălciu.

Pierderile suferite de CFM – circa 10 milioane de lei pe lună din lipsa circulației pe acest segment – subliniază urgența și importanța redeschiderii rutei cât mai curând posibil.

#CFM #pierderi #companie