Când vom gusta primii struguri autohtoni? Explicațiile specialiștilor

Cu toate că acest an este mai răcoros și umed, strugurii de masă locali cultivaţi în sere vor apărea pe piață aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi anul trecut, care a fost unul extrem de cald și uscat. În serele semi-închise este posibil ca strugurii să apară mai târziu, scrie AgroTV.

Specialiștii asociațiilor viticole remarcă faptul că în urmă cu câțiva ani, când în țară au apărut primele solarii în care au început a fi cultivaţi strugurii de masă, producătorii sperau la posibilitatea de a furniza fructe pe piață mult mai devreme decât de obicei – în a doua jumătate sau la sfârșitul lunii iunie.

Totuși, pentru ţara noastră, cultivarea strugurilor în câmp închis este o tehnologie relativ nouă, iar adaptarea sa la condițiile locale are loc pas cu pas.

Potrivit specialiștilor, cel mai probabil, producătorii vor putea modifica termenele cu două sau trei săptămâni până la începutul verii pe măsură ce sortimentul se va schimba, inclusiv cu soiuri de struguri timpurii.

În prezent, în țară, conform estimărilor experților, suprafața totală a podgoriilor în sere nu depășește 10 hectare. În principal se cultivă struguri din soiurile “Codreanca”, “Cardinal”.

Cel mai mare producător, pe o suprafață de aproape 4 hectare este o întreprindere din satul Costești, raionul Ialoveni.

Totodată, această direcție de dezvoltare a viticulturii devine una tot mai populară. De exemplu, viticultorii din satul Speia planifică în viitorul apropiat să planteze până la 20 de hectare de podgorii în sere.

La moment, cea mai mare parte a recoltei este vândută pe piața internă. Conform prognozelor actuale, în viitor, cel mai mare export de struguri de masă din sere va fi îndreptat spre piața UE. Anul trecut, producătorul din Costești a început să exporte strugurii din seră în Polonia, la un preț mediu angro de 1,5 euro/kg.

#primii struguri #roada #producatori autohtoni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.