Când vom gusta primii struguri autohtoni? Explicațiile specialiștilor

Cu toate că acest an este mai răcoros și umed, strugurii de masă locali cultivaţi în sere vor apărea pe piață aproximativ în aceeaşi perioadă ca şi anul trecut, care a fost unul extrem de cald și uscat. În serele semi-închise este posibil ca strugurii să apară mai târziu, scrie AgroTV.

Specialiștii asociațiilor viticole remarcă faptul că în urmă cu câțiva ani, când în țară au apărut primele solarii în care au început a fi cultivaţi strugurii de masă, producătorii sperau la posibilitatea de a furniza fructe pe piață mult mai devreme decât de obicei – în a doua jumătate sau la sfârșitul lunii iunie.

Totuși, pentru ţara noastră, cultivarea strugurilor în câmp închis este o tehnologie relativ nouă, iar adaptarea sa la condițiile locale are loc pas cu pas.

Potrivit specialiștilor, cel mai probabil, producătorii vor putea modifica termenele cu două sau trei săptămâni până la începutul verii pe măsură ce sortimentul se va schimba, inclusiv cu soiuri de struguri timpurii.

În prezent, în țară, conform estimărilor experților, suprafața totală a podgoriilor în sere nu depășește 10 hectare. În principal se cultivă struguri din soiurile “Codreanca”, “Cardinal”.

Cel mai mare producător, pe o suprafață de aproape 4 hectare este o întreprindere din satul Costești, raionul Ialoveni.

Totodată, această direcție de dezvoltare a viticulturii devine una tot mai populară. De exemplu, viticultorii din satul Speia planifică în viitorul apropiat să planteze până la 20 de hectare de podgorii în sere.

La moment, cea mai mare parte a recoltei este vândută pe piața internă. Conform prognozelor actuale, în viitor, cel mai mare export de struguri de masă din sere va fi îndreptat spre piața UE. Anul trecut, producătorul din Costești a început să exporte strugurii din seră în Polonia, la un preț mediu angro de 1,5 euro/kg.

#primii struguri #roada #producatori autohtoni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.