Cantitatea uriașă de metan care poate fi livrată Europei dintr-o țară asiatică: 10 capitale din Occident negociază

Azerbaidjanul îşi poate îndeplini obiectivul de a dubla exporturile de gaze naturale către Europa, a declarat preşedintele Ilham Aliyev, chiar dacă ţara sa nu a obţinut încă contractele de vânzări pe termen lung de care are nevoie pentru a investi miliarde de dolari în majorarea producţiei, transmite Bloomberg.

Exporturile de gaze naturale către Europa ale statului de la Marea Caspică vor creşte la 12 miliarde metri cubi (bcm) anul acesta, de la 8 bcm în 2021, ceea ce arată că Azerbaidjanul „este încrezător că-şi va îndeplini ţinta de dublare a livrărilor până în 2027”, a afirmat Aliyev la inaugurarea unei conducte, cu o lungime de de 170 de kilometri, care face legătura între Novi Iskar, în apropiere de Sofia, şi oraşul Nis din Serbia.

Azerbaidjanul, care a început în 2020 să vândă gaze Europei, a convenit anul trecut cu Comisia Europeană să majoreze volumele la 20 bcm în următorii cinci ani.

După invadarea Ucrainei de către Rusia, Azerbaidjanul a fost contactat de mai mult de zece state europene pentru gaze naturale, dar discuţiile au fost neconcludente, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.

Săptămâna trecută, ministrul azer al Energiei, Parviz Shahbazov, a refuzat să precizeze dacă s-au înregistrat progrese în negocierile cu Europa.

Serbia va fi a şaptea ţară europeană care va primi gaze din Azerbaidjan, a declarat Aliyev pentru agenţia de presă de stat Azartac. Compania energetică de stat Socar a ajuns în noiembrie la un acord privind exportul a 400 milioane metri cubi de gaze către Serbia anul viitor.

Exporturile către Bulgaria vor creşte la aproape 1 bcm anul acesta, de la 500 milioane metri cubi în 2022 şi 270 milioane metri cubi în 2021, a anunţat Aliyev.

Cumpărătorii europeni sunt reticenţi în a încheia contracte pe termen lung pentru achiziţionarea combustibililor fosili, având la dispoziţie şi alte opţiuni, cum ar fi majorarea achiziţiilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar şi Statele Unite.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Azerbaidjan #contracte #metan #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.