Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe - Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Averea ultra-bogaților din întreaga lume a atins un nou maxim istoric, potrivit raportului anual al băncii elvețiene UBS. Numărul miliardarilor a crescut cu 196 în acest an, exclusiv persoane care și-au construit singure averea, iar grupul global numără acum aproape 3 000 de membri. Acești nou-veniți au adăugat 386,5 miliarde de dolari la averea totală, care se ridică acum la 15,8 trilioane de dolari, a doua cea mai mare creștere consemnată în ultimul deceniu.

Cei mai mulți dintre noii miliardari au reușit în domenii precum software-ul de marketing, genetică, catering, infrastructură și gaze naturale lichefiate, iar tendința este dominată de antreprenori din SUA și Asia-Pacific.

Raportul arată că sectorul tehnologic a înregistrat o creștere de 23,8% a averilor miliardarilor, în timp ce industria europeană de lux scade în fața competiției chineze, iar retailul și consumul au pierdut ritmul. Cea mai rapidă explozie s-a produs în industrie, unde averea a crescut cu 27,1%, până la 1,7 trilioane de dolari, un sfert fiind generat de cei care au intrat în clubul miliardarilor anul acesta. În domeniul serviciilor financiare, averile au crescut cu 17%, până la 2,3 trilioane de dolari – impulsionate inclusiv de evoluția criptomonedelor.

Benjamin Cavalli, șef în cadrul UBS, a remarcat că anul 2025 a adus cel mai mare transfer intergenerațional de avere de când se publică raportul: 91 de moștenitori au preluat 297,8 miliarde de dolari.

Totodată, femeile ultra-bogate rămân minoritare, reprezentând doar 15% din total (374 persoane), dar averea lor medie a crescut de două ori mai rapid ca cea a bărbaților, tendință menținută de patru ani. Executivii notează că femeile sunt mai prudente, mai disciplinate și investesc mai mult în sustenabilitate, impact social și filantropie.

Raportul UBS arată și că miliardarii sunt tot mai mobili: 36% dintre respondenți au schimbat cel puțin o dată țara de domiciliu, iar 9% se gândesc la relocare. Motivele principale sunt calitatea vieții, riscurile geopolitice și optimizarea fiscală.

În materie de investiții, America de Nord rămâne destinația preferată, urmată de Europa de Vest și China Mare. SUA au condus topul miliardarilor nou-intrați: 92 de antreprenori, cu o avere cumulată de 179 miliarde de dolari, printre care Ben Lamm (Colossal), lideri ai Stonepeak și fondatorii Venture Global. Asia a avut, de asemenea, un an puternic, cu 61 de noi miliardari și 124,4 miliarde de dolari acumulați – printre ei frații Zhang (Mixue Ice Cream & Tea), Justin Sun (TRON) și Hao Tang (AppLovin).