Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe - Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China produce în prezent aproximativ 80% din bateriile pentru vehicule electrice (EV), dar Europa se pregătește să rupă acest monopol printr-o expansiune masivă a capacităților proprii de producție. Dacă toate proiectele planificate vor deveni operaționale, continentul ar putea atinge o capacitate totală de producție de circa 700 GWh până în 2028, o cantitate suficientă pentru a alimenta tranziția energetică și pentru a contrabalansa dominația chineză.

Această „hartă a viitorului”, cum este numită de specialiști, arată amplasamentul viitoarelor fabrici de baterii din UE și țările vecine, inclusiv giganți precum Tesla, Northvolt sau Britishvolt. Spre exemplu, doar Tesla va avea două gigafabrici în Europa, prima la Berlin (40 GWh), iar cea de-a doua, deja anunțată, urmează să fie amplasată într-o altă locație strategică, notează bigthink.com.

În 2018, Uniunea Europeană a lansat Battery Action Plan, o strategie ambițioasă pentru a construi o industrie proprie de baterii, axată pe tehnologii mai ecologice și mai eficiente, chiar dacă mai scumpe decât cele chinezești. În prezent, Europa are o capacitate de doar 30 GWh, dar estimările variază între 300 și 400 GWh până în 2025, și chiar 700 GWh până în 2028.

BloombergNEF estimează că ponderea Europei în producția globală de baterii ar putea crește de la 7% în prezent la 31% în 2030. Totodată, valoarea pieței europene a bateriilor ar urma să urce de la 15 miliarde de euro în 2019 la 35 de miliarde în 2030, în timp ce piața globală ar depăși 130 de miliarde de euro.

În timp ce Europa accelerează, SUA riscă să rămână în urmă. Pe lângă fabrica Tesla din Nevada, în prezent, doar două alte facilități majore de producție de baterii sunt funcționale în America. Până în 2030, se preconizează doar zece fabrici americane, comparativ cu 140 în China și aproape 30 în Europa.

Pentru a preveni un „blocaj al bateriilor” – similar cu criza petrolului din anii ’70 – și pentru a nu depinde de importuri din China sau Europa, administrația Biden este presată să investească masiv în acest sector strategic. În lipsa unei astfel de mișcări, electrificarea transportului în SUA riscă să fie încetinită drastic.

Expansiunea industriei bateriilor în Europa nu este doar o chestiune de strategie energetică, ci și una economică. Potrivit unui studiu realizat de Fraunhofer ISI, fiecare GWh de capacitate nouă ar putea genera 40 de locuri de muncă directe și 200 în industriile conexe. În total, se estimează că acest sector ar putea crea până la 155.000 de locuri de muncă în Europa până în 2033.