Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe - Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În cadrul dezbaterilor din Parlament privind învestirea Guvernului Munteanu, deputata Adela Răileanu l-a întrebat pe premierul desemnat despre integritatea candidatului la funcția de ministru al Culturii, Cristian Jardan, în contextul suspiciunilor legate de achiziția portalului de știri UNIMEDIA.

În replică, Cristian Jardan a declarat că tranzacția prin care a devenit proprietar al portalului a fost una strict comercială și legală: „A fost o tranzacție între doi agenți economici. Nu pot divulga suma, dar este mult mai mică decât cea vehiculată public. Da, l-am cunoscut pe domnul citat, la fel cum i-am cunoscut pe mulți din partea stângă, în cariera mea de jurnalist. Eu mă mândresc cu ceea ce am făcut la acel portal de știri”.

El a subliniat că în perioada de „stat capturat”, UNIMEDIA a fost una dintre puținele voci independente din presă, oferind spațiu „oamenilor liberi”.

„Sunt cu conștiința împăcată, față de mine și față de familia mea. Nu cred că astfel de acuzații au temei. Eu vin dintr-o familie bună – tatăl meu este semnatar al Declarației de Independență. Din acest motiv, nu pot și nu am cum să încalc legea. Dacă am greșit vreodată, sunt aici, în fața tuturor organelor”, a adăugat Jardan.

Referindu-se la acuzațiile potrivit cărora portalul UNIMEDIA ar fi fost cumpărat în 2014 cu bani proveniți de la fostul lider PLDM, Vlad Filat, Cristian Jardan a spus că aceste afirmații nu au fost niciodată dovedite și că tranzacția s-a desfășurat în limitele legii și în baza unei clauze de confidențialitate comercială.

Portalul UNIMEDIA a fost fondat în 2005 de New Media Grup SRL, deținută de Dumitru Ciorici, Tudor Darie, Sergiu și Vasile Galușca. După o perioadă scurtă de parteneriat cu Publika TV, în 2012 portalul a fost preluat de Interact Media SRL, iar în 2014 a fost vândut către Miraza SRL, companie fondată de Cristian Jardan.

Prețul tranzacției nu a fost anunțat, deși s-a vehiculat suma de 800.000 de dolari, dintre care 80.000 de dolari prin transfer și 720.000 de dolari în numerar. Banii ar fi fost de la liderul PLDM, Vlad Filat.