Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe - Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile gazului natural în Europa au coborât vineri la cel mai redus nivel din ultimele 18 luni, influențate de anunțul privind disponibilitatea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a lucra la un posibil plan de pace, dar și de prognozele meteo care indică o iarnă mai blândă. Potrivit datelor de pe bursa olandeză TTF, futures-ul cu livrare în decembrie a scăzut cu 3,1%, până la 30,2 €/MWh, echivalentul a circa 366 dolari pentru 1.000 m³. Ultima dată când gazul s-a tranzacționat sub acest nivel a fost în mai 2024.

Ulterior, cotațiile au recuperat ușor, urcând la 30,38 €/MWh – sau aproximativ 368 dolari per 1.000 m³ –, însă rămân cu 2,51% sub nivelul de închidere al ședinței de tranzacționare de joi, 20 noiembrie.

Scăderea puternică vine în contextul informațiilor relatate de Bloomberg, potrivit cărora disponibilitatea Kievului de a discuta un plan de pace reduce percepția de risc geopolitic, diminuând presiunea asupra pieței energetice europene. În paralel, prognozele unei perioade mai calde decât în mod normal pentru această etapă a sezonului conduc la estimări de consum mai redus de gaze pentru încălzire, ceea ce atenuează cererea pe piețele europene.

Bloomberg notează că Rusia asigură în prezent peste 10% din livrările de gaz ale Uniunii Europene, în pofida reducerilor masive din anii precedenți. O eventuală creștere a exporturilor rusești de energie pe piețele globale – atât petrol, cât și gaze – ar putea genera presiuni suplimentare în jos asupra prețurilor internaționale.