Capcana „Buget Plus”: Promisiuni electorale plătite din împrumuturi externe - Ioniță

Economistul Veaceslav Ioniță critică dur ultima rectificare bugetară propusă de Guvernul Republicii Moldova, denumită simbolic „Buget Plus”. Potrivit expertului, deși numele sună promițător, realitatea arată altfel: Moldova rămâne dependentă de granturi și împrumuturi externe, riscând o criză financiară pe termen lung.

Într-o analiză detaliată, Veaceslav Ioniță explică faptul că cele 7,7 miliarde de lei în plus, promise de Guvern, provin exclusiv din surse externe. Aproape jumătate sunt granturi, iar restul – împrumuturi externe.

„Suntem veseli pe datorii. În primele două luni ale anului, am atras sub 1% din granturile promise, iar la împrumuturi externe chiar suntem pe minus. E greu de înțeles optimismul afișat de Guvern”, punctează economistul.

Expertul avertizează că aproximativ 77% din suma rectificată merge direct în cheltuieli curente – pensii, salarii și compensații –, și doar o mică parte, 23%, în investiții reale. Această situație creează un risc major pentru anii viitori, când Republica Moldova ar putea să nu mai primească aceleași finanțări externe.

Ioniță critică și strategia Guvernului de a „vinde aceeași marfă de două ori”, subliniind că jumătate din sumele prezentate ca noutăți au fost deja aprobate în februarie, iar acum doar sunt reambalate într-un pachet atractiv.

De asemenea, economistul atrage atenția asupra unei explozii îngrijorătoare a deficitului bugetar, care va atinge aproape 18 miliarde lei, echivalentul a 5,1% din PIB, cel mai mare nivel din ultimii ani. În același timp, datoria publică a Moldovei urcă la peste 140 miliarde lei, un record negativ pentru ultimii 22 de ani.

În concluzie, Veaceslav Ioniță afirmă că „Buget Plus” este, în realitate, doar un „buget de supraviețuire”, fără viziune și reforme structurale, construit pe împrumuturi și riscuri electorale. Potrivit economistului, Republica Moldova se află încă într-un cerc vicios:

„Ne împrumutăm azi, doar ca să supraviețuim până mâine. Fără reforme curajoase, ne vom trezi într-o criză mult mai mare decât cea actuală”, a conchis Ioniță.

#buget #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Portul Constanța își majorează capitalul social cu până la 281 625 500 de lei românești (aproximativ 55,2 milioane de euro), în contextul extinderii strategice și al planurilor de investiții pe termen lung. Convocarea acționarilor a fost anunțată de Fondul Proprietatea, care deține 20% din companie. Asta după ce BERD a anunțat că vinde Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova părții românești.

Potrivit informării transmise Bursei de Valori București, la 26 februarie, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CNAPM) a convocat Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor pentru 30/31 martie. Pe ordinea de zi figurează aprobarea majorării capitalului social prin aport în numerar, la valoarea nominală de 10 lei românești pe acțiune, prin emiterea unui număr maxim de 28 162 550 de acțiuni noi, nominative și dematerializate, fără primă de emisiune.

Documentele oficiale arată că operațiunea are ca obiect consolidarea bazei patrimoniale a companiei și asigurarea resurselor financiare necesare pentru implementarea investițiilor aprobate la nivel corporativ, astfel încât societatea să își poată susține proiectele fără a afecta echilibrul financiar. Majorarea se va realiza cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, iar termenul de exercitare a acestuia va fi de minimum 30 de zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial.

Capitalul social actual al CNAPM este de 323 311 340 lei românești (aproximativ 63,4 milioane de euro), deținut în proporție de 80% de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii din România și 20% de Fondul Proprietatea.

Portul Internațional Giurgiulești, principalul port al Republicii Moldova, gestionează peste 70% din importurile și exporturile realizate pe cale navigabilă ale țării. Situat la gurile Dunării, în apropierea frontierelor cu România și Ucraina, portul poate primi atât nave fluviale, cât și maritime și dispune de un terminal petrolier, două terminale de cereale, un terminal pentru mărfuri generale și un parc de afaceri.

CNAPM a depus prima ofertă în cadrul licitației organizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 24 aprilie 2025, proces care a dus la acordul de vânzare semnat la finalul anului trecut și la aprobarea acționarilor din februarie 2026.