Care este ţara unde telefonul mobil este distrus, dacă elevul este prins jucându-se în clasă

20 Mart. 2024, 10:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
20 Mart. 2024, 10:20 // Actual //  bani.md

Cazul a avut loc în China, într-o şcoală gimnazială din Lishui, în provincia Zhejiang.

Conform site-ului Orizzontescuola, elevii de gimnaziu trebuie să-şi predea telefoanele mobile în fiecare dimineaţă când intră în şcoală, dispozitivele fiind păstrate în siguranţă de către administraţia şcolii într-un seif şi returnate abia la sfârşitul lecţiilor.

Până aici, nimic ciudat, în condiţiile în care astfel de metode sunt aplicate în mai multe unităţi de învăţământ din Europa şi nu numai.

Dar, în şcolile chineze s-a mers mai departe, iar pedeapsa pentru elevii care încalcă regula se dovedeşte a fi foarte severă. Dacă un elev nu predă telefonul la intrare şi este prins ulterior cu dispozitivul în mână, personalul şcolii confiscă telefonul şi îl predă directorului.

Conducătorul şcolii, organizând o ceremonie publică care are rol de lecţie pentru ceilalţi elevi, distruge dispozitivul (deşi nu se cunoaşte în ce fel).

După cum relatează portalul italian amintit, specializat în ştiri şcolare, care însă nu citează sursa, directorul şcolii chineze a declarat că această măsură a fost adoptată pentru a îmbunătăţi concentrarea elevilor şi pentru a preveni distrarea acestora de jocuri video şi de reţele de socializare.

Regula impusă de şcoală, în special cea referitoare la cazurile cele mai extreme, a stârnit reacţii contrare în rândul părinţilor copiilor: dacă unii sunt de acord cu constatarea şcolii că distrugerea telefonului mobil al copilului lor este o modalitate eficientă pentru a-i educa pe copii şi pentru a-i împiedica să piardă timp preţios cu reţelele de socializare şi cu jocurile video, alţi părinţi consideră distrugerea telefonului mobil o soluţie prea dură, crudă şi poate contraproductivă.

Momentan, nu se cunosc cazuri de alte şcoli care să fi adoptat soluţii similare.

Au existat şi alte operaţiuni, cum ar fi cea aleasă de Institutul de Tehnologie Anhui Suzhou, în provincia estică chineză Anhui, care a scos prizele de curent din cămine, pentru a împiedica studenţii să-şi petreacă noaptea jucând jocuri sau pierzând timp pe reţelele de socializare. Protestele studenţeşti au fost inutile, având loc inclusiv acte de vandalism.

Autorităţile spun că vor să protejeze vederea tinerilor, să le îmbunătăţească concentrarea şi să prevină dependenţa de internet. Încă din 2021, şcolile au fost încurajate să găsească alte modalităţi decât telefoanele mobile, pentru ca părinţii să comunice cu copiii în timpul şcolii.

Potrivit organismului de stat China Internet Network Information Center, marea majoritate a copiilor şi adolescenţilor din China accesează internetul prin intermediul smartphone-ului lor: o statistică recentă spune că 74% dintre copiii sub 18 ani.

Astfel, în august anul trecut, autoritatea de reglementare a spaţiului cibernetic din China a anunţat o propunere transmisă principalilor producători de telefoane mobile de a include un „mod limitat” în dispozitive, pentru a limita utilizarea de către minori (sub 18 ani) la maximum două ore pe zi.

O cerere a cărei prezentare a fost accelerată după răspândirea pe reţelele de socializare chineze a videoclipului unui băiat de 13 ani din Guangxi care şi-a ameninţat tatăl cu un satâr după ce i-a luat telefonul pentru că a petrecut prea mult timp pe net. Pentru milioane de chinezi, incidentul a devenit un exemplu extrem al pericolelor dependenţei de ecrane care afectează tinerii chinezi.

Guvernul preşedintelui Xi Jinping a spus în mod repetat că tinerii sunt cruciali pentru dezvoltarea Chinei, iar autorităţile au introdus deja măsuri pentru a reglementa dependenţa tinerilor de tehnologie, cum ar fi limitarea timpului în care copiii pot juca jocuri video.

Decizia guvernului a dus la o prăbuşire a acţiunilor pentru cei mai mari producători de smartphone-uri din lume, în special pentru cei legaţi de piaţa chineză, aşa cum a fost şi pentru producătorii de jocuri video când un oficial chinez (forţat ulterior să demisioneze) a anunţat o nouă înăsprire a pieţei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Feb. 2026, 17:23
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Feb. 2026, 17:23 // Actual //  Ursu Victor

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!