Care sunt cele mai scumpe lucruri din lume. Prețurile ajung la 140 de milioane de dolari

Pentru cei care au la dispoziție sume exorbitante de bani, lumea este plină de minunății și lucruri menite să șocheze prin prețul lor. Iată care sunt cele mai scumpe lucruri din lume.

Set de șah Charles Hollander: 600 000 de dolari

Acest set de șah este făcut din diamante albe și negre de 320 de carate și doar șapte astfel de seturi au fost create până acum. Acesta este cel mai scump set de șah din lume, deși ar avea o concurentă: Jewel Royale, în valoare de 10 milioane de dolari. Însă acesta nu a fost creat, ci a rămas doar la stadiul de concept.

Ferrari 250 GTO: 35 de milioane de dolari

Nu demult, aceasta a fost declarată cea mai scumpă mașina din lume și se află acum în posesia unui om bogat din Regatul Unit care colecționează mașini.

Camera de hotel Royal Penthouse Suite, Hotel President Wilson: 65 000 de dolari/noapte

În Geneva se află cea mai scumpă cameră de hotel din lume. Închirierea acesteia costă nu mai puțin de 65 000 de dolari/noapte. Acest penthouse măreț are 10 camere și 7 băi.

Televizor PrestigeHD Supreme Rose Edition: 2,3 milioane de dolari

Un asemenea televizor nu ai văzut până acum nicăieri, nici măcar în emisiunile despre extravagantele case ale vedetelor. De fapt, până și cei mai bogați oameni de pe planetă probabil că ar ezita să dea peste 2 milioane de dolari pe un televizor. Acesta este acoperit în piele de aligator cusută manual și are o cantitate enormă de diamante pe el. Este o imagine cu adevărat hipnotizantă, așa că, și dacă îl ții închis, probabil va atrage privirile la fel de mult că atunci când este deschis.

Pian Heintzman Crystal: 3,2 milioane de dolari

Nu se poate spune despre acest pian că este un simplu obiect, ci o reală operă de artă. Orice muzician și-ar dori să stea măcar câteva minute la acest pian minunat, care însă costă peste 3 milioane de dolari, fiind făcut din cele mai scumpe materiale. A fost confecționat în Beijing și a fost cumpărat de un colecționar de instrumente muzicale la o licitație.

Trabuc Gurkha Black Dragon: 1 150 de dolari/bucata

Introdus pe piață în 2006, acest trabuc este transportat celui care îl cumpără într-o cutie făcută din oase de cămilă. Numai 5 astfel de cutii au fost produse vreodată.

Ceas Haute Joaillerie: 25 de milioane de dolari

Deși pare greu de crezut că cineva ar purta așa ceva, acest ceas, unul dintre cele mai scumpe lucruri din lume, a fost cumpărat de cineva și probabil acum zace în vitrina unui om foarte bogat.

Sampanie Haidsieck Monopole 1907: 25 000 de dolari

Cea mai scumpă sticlă de șampanie din lume este mai degrabă o mică bucățică de istorie. În anii ’90 a fost descoperită sub apă o epavă în care se aflau nu mai putin de 2 000 de sticle din aceasta sampanie. Si nici nu se poate spune ca nu a fost tinuta suficient la rece: cei peste 80 de ani la fundul marii i-au dat probabil acestei sampanii o savoare aparte.

Tablou „Number 5”, semnat Pollock: 140 de milioane de dolari

În imaginea de mai sus poți vedea cel mai scump tablou din lume, estimat la 140 de milioane de dolari. Deși el a atras numeroase critici din motive evidente, mai mult ca sigur că unei persoane care e dispusă să dea o asemenea sumă pe acest tablou nu îi pasă prea mult de parerile celorlalți.

Jeansi Spin Jean: 27 000 de dolari

Ce poate fi mai „hipsteresc” decât aceasta pereche de jeansi care costa cat o masina buna? Exista doar 8 perechi in intreaga lume, asa ca multi excentrici s-ar bucura sa puna mana pe acest articol vestimentar, cea mai scumpa pereche de blugi din lume.

iPhone 3GS Supreme Rose: 2,97 milioane de dolari

Doar câțiva oameni se pot bucura de acest telefon care aduce mai degrabă cu o bijuterie. Imaginează-ți cât de repede ți-ar dispărea acest smartphone din mână daca l-ai scoate din geanta în public.

#cele mai scumpe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.