Care sunt cele mai scumpe lucruri din lume. Prețurile ajung la 140 de milioane de dolari

Pentru cei care au la dispoziție sume exorbitante de bani, lumea este plină de minunății și lucruri menite să șocheze prin prețul lor. Iată care sunt cele mai scumpe lucruri din lume.

Set de șah Charles Hollander: 600 000 de dolari

Acest set de șah este făcut din diamante albe și negre de 320 de carate și doar șapte astfel de seturi au fost create până acum. Acesta este cel mai scump set de șah din lume, deși ar avea o concurentă: Jewel Royale, în valoare de 10 milioane de dolari. Însă acesta nu a fost creat, ci a rămas doar la stadiul de concept.

Ferrari 250 GTO: 35 de milioane de dolari

Nu demult, aceasta a fost declarată cea mai scumpă mașina din lume și se află acum în posesia unui om bogat din Regatul Unit care colecționează mașini.

Camera de hotel Royal Penthouse Suite, Hotel President Wilson: 65 000 de dolari/noapte

În Geneva se află cea mai scumpă cameră de hotel din lume. Închirierea acesteia costă nu mai puțin de 65 000 de dolari/noapte. Acest penthouse măreț are 10 camere și 7 băi.

Televizor PrestigeHD Supreme Rose Edition: 2,3 milioane de dolari

Un asemenea televizor nu ai văzut până acum nicăieri, nici măcar în emisiunile despre extravagantele case ale vedetelor. De fapt, până și cei mai bogați oameni de pe planetă probabil că ar ezita să dea peste 2 milioane de dolari pe un televizor. Acesta este acoperit în piele de aligator cusută manual și are o cantitate enormă de diamante pe el. Este o imagine cu adevărat hipnotizantă, așa că, și dacă îl ții închis, probabil va atrage privirile la fel de mult că atunci când este deschis.

Pian Heintzman Crystal: 3,2 milioane de dolari

Nu se poate spune despre acest pian că este un simplu obiect, ci o reală operă de artă. Orice muzician și-ar dori să stea măcar câteva minute la acest pian minunat, care însă costă peste 3 milioane de dolari, fiind făcut din cele mai scumpe materiale. A fost confecționat în Beijing și a fost cumpărat de un colecționar de instrumente muzicale la o licitație.

Trabuc Gurkha Black Dragon: 1 150 de dolari/bucata

Introdus pe piață în 2006, acest trabuc este transportat celui care îl cumpără într-o cutie făcută din oase de cămilă. Numai 5 astfel de cutii au fost produse vreodată.

Ceas Haute Joaillerie: 25 de milioane de dolari

Deși pare greu de crezut că cineva ar purta așa ceva, acest ceas, unul dintre cele mai scumpe lucruri din lume, a fost cumpărat de cineva și probabil acum zace în vitrina unui om foarte bogat.

Sampanie Haidsieck Monopole 1907: 25 000 de dolari

Cea mai scumpă sticlă de șampanie din lume este mai degrabă o mică bucățică de istorie. În anii ’90 a fost descoperită sub apă o epavă în care se aflau nu mai putin de 2 000 de sticle din aceasta sampanie. Si nici nu se poate spune ca nu a fost tinuta suficient la rece: cei peste 80 de ani la fundul marii i-au dat probabil acestei sampanii o savoare aparte.

Tablou „Number 5”, semnat Pollock: 140 de milioane de dolari

În imaginea de mai sus poți vedea cel mai scump tablou din lume, estimat la 140 de milioane de dolari. Deși el a atras numeroase critici din motive evidente, mai mult ca sigur că unei persoane care e dispusă să dea o asemenea sumă pe acest tablou nu îi pasă prea mult de parerile celorlalți.

Jeansi Spin Jean: 27 000 de dolari

Ce poate fi mai „hipsteresc” decât aceasta pereche de jeansi care costa cat o masina buna? Exista doar 8 perechi in intreaga lume, asa ca multi excentrici s-ar bucura sa puna mana pe acest articol vestimentar, cea mai scumpa pereche de blugi din lume.

iPhone 3GS Supreme Rose: 2,97 milioane de dolari

Doar câțiva oameni se pot bucura de acest telefon care aduce mai degrabă cu o bijuterie. Imaginează-ți cât de repede ți-ar dispărea acest smartphone din mână daca l-ai scoate din geanta în public.

#cele mai scumpe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.