Care sunt noile prevederi privind controlul de stat în domeniul muncii?

Conform Monitorului Oficial din 24 august 2021, a fost publicată Hotărârea nr. 136 din 19.08.2021 cu privire la modificarea și abrogarea unor hotărâri ale Guvernului.

Potrivit hotărârii, a fost ajustat și actualizat cadrul normativ secundar ce prevede controlul de stat asupra activității de întreprinzător din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă și excluderea prevederilor referitoare la atribuțiile de control pe domeniul securității și sănătății în muncă din Metodologiile privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competență ale organelor de control sectoriale. Astfel, prin Hotărârea nr. 136/2021 au fost modificate următoarele acte normative:

1) Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competență ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1280/2018;

2) Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor, aferent domeniilor de competență ale Agenției pentru Supraveghere Tehnică, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.781/2018;

3) Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.782/2018;

4) Metodologia controlului de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor efectuat de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1014/2018;

5) Metodologia privind controlulul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenției Naționale Transport Auto, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.836/2018;

6) Metodologia privind controlulul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de competență ale Autorității Aeronautice Civile, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.838/2018;

7) Metodologia privind controlulul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Agenției Navale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.837/2018;

8) Metodologia privind controlulul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor aferent domeniilor de competență ale Inspectoratului pentru Protecția Mediului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.963/2018;

9) Metodologia privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.894/2018.

Principiile care au stat la baza modificării Metodologiei privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domenii de control ale Inspectoratului de Stat al Muncii, sunt:

• identificarea unei singure metodologii de aplicare în domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă;

• stabilirea criteriilor de risc și aprecierea lor pentru domeniile de activitate;

• crearea unor reguli de analiză a criteriilor de risc.

Prezenta hotărâre a intrat în vigoare la data de 24 august 2021. Tot la această dată a fost abrogată Hotărârea Guvernului nr. 943/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind controlul de stat în baza analizei riscurilor pentru domeniul securității și sănătății în muncă, deoarece prevederile referitoare la analiza riscurilor pentru domeniul securității și sănătății în muncă se vor regăsi în Hotărârea Guvernului nr. 894/2018.

Sursa: contabilsef.md

#control de stat #prevederi #metodologie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.