Cartelele PrePay nu vor mai putea fi activate anonim: proiectul MAI ajunge pe masa Guvernului

Cartelele SIM preplătite nu vor mai putea fi activate anonim. Guvernul urmează să examineze pe 17 iunie un proiect de lege care obligă operatorii de telefonie mobilă să identifice utilizatorii înainte de activarea numerelor noi, inclusiv în cazul cartelelor cumpărate din chioșcuri, stații PECO sau oficii poștale.

Proiectul, elaborat de Ministerul Afacerilor Interne, prevede că noile cartele SIM și eSIM vor putea fi utilizate doar după verificarea identității persoanei. În cazul cetățenilor moldoveni, operatorii vor colecta numele, prenumele, IDNP-ul și datele actului de identitate, iar verificarea se va face automatizat prin Registrul de stat al populației, folosind platforma guvernamentală MConnect.

Autoritățile spun însă că oamenii vor putea continua să cumpere liber cartelele din magazine sau chioșcuri, doar că acestea vor fi vândute neactivate. Activarea efectivă va avea loc după identificare, inclusiv prin metode online – semnătură electronică, verificare biometrică sau alte proceduri digitale de tip eKYC.

Până la finalizarea identificării, cartela va putea fi folosită doar pentru servicii minime, precum apelurile către 112 sau accesul la portalul de activare.

În nota informativă, MAI argumentează că actualul sistem permite folosirea anonimă a numerelor de telefon în fraude, escrocherii și alerte false cu bombă. Potrivit documentului, în 2025 au fost înregistrate 1 190 de apeluri false și amenințări cu bombă, iar în majoritatea cazurilor autorii nu au putut fi identificați. Instituția susține că doar unul din 29 de dosare pornite anul trecut a ajuns în instanță.

Documentul mai arată că fraudele telefonice și schemele de phishing au provocat prejudicii estimate la până la 100 de milioane de lei în ultimii cinci ani. Totodată, autoritățile reclamă o creștere puternică a utilizării cartelelor anonime pentru teleghidarea dronelor implicate în contrabandă.

Potrivit proiectului, operatorii nu vor avea voie să păstreze copii ale actelor de identitate ale cetățenilor moldoveni. Datele personale vor fi stocate doar pe perioada utilizării numărului și încă 12 luni după dezactivare. Copii ale documentelor vor putea fi păstrate doar în cazul cetățenilor și companiilor străine, deoarece acestea nu pot fi verificate automatizat în registrele naționale.

Legea nu se va aplica retroactiv, astfel că actualii utilizatori de cartele preplătite nu vor trebui să-și înregistreze numerele deja active. Noile reguli vor viza exclusiv cartelele activate după intrarea în vigoare a legii.

Proiectul prevede și o perioadă de tranziție de 12 luni pentru implementare, timp în care operatorii își vor adapta sistemele tehnice. Costurile estimate pentru companiile de telefonie sunt evaluate între 3 și 6,8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fraude #cartele Prepay #proiect de lege

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.