FMI cere „curățenie” în sectorul financiar și amenzi pentru cei care nu raportează

15 Iun. 2026, 12:42
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
15 Iun. 2026, 12:42 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional recomandă Republicii Moldova să înăsprească disciplina de raportare în sectorul financiar și sugerează introducerea sancțiunilor pentru organizațiile financiare care nu transmit datele solicitate de autoritățile de supraveghere. Concluzia se regăsește într-un nou raport al FMI privind stabilitatea financiară a țării.

Potrivit experților, Banca Națională a Moldovei a făcut progrese în colectarea și analiza informațiilor din sistemul financiar, însă persistă probleme cu privire la calitatea și completitudinea datelor furnizate de unele instituții financiare nebancare.

Raportul evidențiază că, deși băncile pot fi sancționate pentru nerespectarea obligațiilor de raportare, situația este diferită în cazul unor entități din sectorul financiar nebancar, unde mecanismele de constrângere sunt mai limitate. FMI atrage atenția că acest lucru afectează capacitatea autorităților de a monitoriza riscurile și de a identifica din timp eventualele vulnerabilități din sistem.

Experții menționează în special organizațiile de creditare nebancară și asociațiile de economii și împrumut, unde persistă probleme legate de calitatea informațiilor raportate și de capacitatea tehnică de colectare a datelor. În unele cazuri, nivelul de raportare este considerat insuficient pentru o evaluare completă a riscurilor financiare.

În acest context, FMI recomandă Băncii Naționale să continue sprijinirea instituțiilor financiare în procesul de îmbunătățire a raportărilor, însă, pe măsură ce calitatea sistemelor informatice și a datelor se va îmbunătăți, să ia în calcul introducerea sancțiunilor pentru entitățile care nu respectă obligațiile de raportare.

Fondul consideră că datele complete și de calitate sunt esențiale pentru evaluarea riscurilor sistemice și pentru prevenirea acumulării unor vulnerabilități care ar putea afecta stabilitatea sectorului financiar din Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

30 Iul. 2026, 16:47
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
30 Iul. 2026, 16:47 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.