36% din depozite sunt în valută. Moldovenii încă nu se despart de euro și dolar

Deși autoritățile au făcut progrese în reducerea vulnerabilităților financiare, Republica Moldova continuă să fie una dintre cele mai dolarizate economii din regiune, avertizează Fondul Monetar Internațional într-un nou raport privind stabilitatea financiară.

Potrivit documentului, aproximativ 36% din depozitele aflate în sistemul bancar moldovenesc sunt păstrate în valută străină, în principal în euro și dolari. FMI remarcă faptul că nivelul ridicat al dolarizării rămâne o vulnerabilitate structurală pentru sectorul financiar, chiar dacă riscurile valutare sunt în prezent ținute sub control prin măsurile aplicate de Banca Națională a Moldovei.

Experții Fondului observă și o schimbare în comportamentul de economisire al populației. Tot mai mulți deponenți preferă conturile la vedere în detrimentul depozitelor pe termen, ceea ce reduce stabilitatea surselor de finanțare ale băncilor și poate crește sensibilitatea sistemului la eventuale retrageri masive de fonduri în perioade de incertitudine.

Raportul mai notează că sectorul bancar din Republica Moldova este relativ concentrat, iar o parte importantă a depozitelor ar putea fi deținută de un număr limitat de clienți. În aceste condiții, FMI recomandă Băncii Naționale să monitorizeze mai atent concentrarea depozitelor și să includă acest risc în testele sale de stres privind lichiditatea băncilor.

În același timp, Fondul apreciază că băncile moldovenești dispun de rezerve importante de lichiditate și respectă confortabil cerințele prudențiale internaționale. Totuși, persistența unui nivel ridicat al depozitelor în valută demonstrează că încrederea populației în moneda națională nu este încă deplină, iar sistemul financiar rămâne expus șocurilor externe și fluctuațiilor de pe piețele valutare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #depozite #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.