Cash-ul face legea. Banii ies din bănci mai repede decât intră

În perioada ianuarie–iunie 2025, volumul eliberărilor de numerar din casele băncilor a depășit încasările cu 2,38 miliarde de lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Această diferență semnificativă confirmă un comportament economic dominat de retrageri accelerate de numerar, în special pentru conversie valutară.

Eliberările cumulative de numerar s-au ridicat la 88,83 miliarde de lei, în creștere cu 5,9% (echivalentul a +4,92 miliarde de lei) față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, încasările de numerar au totalizat 86,45 miliarde de lei, cu o creștere mai moderată de 5,5%.

Cea mai mare contribuție la creșterea eliberărilor de numerar o are cumpărarea valutei de la persoane fizice, pentru care s-au retras 20,52 miliarde de lei (echivalentul a peste 1 miliard de euro), în creștere cu 3,71 miliarde de lei față de perioada similară din 2024. Acest segment reprezintă 23,1% din totalul banilor scoși de la ghișeele bancare.

Alte surse importante de creștere a retragerilor au fost:

bancomatele, cu un plus de 1,41 miliarde de lei (+3,8%);
creditele acordate persoanelor fizice, care au generat retrageri suplimentare de 576,6 milioane de lei (+29,5%).
În schimb, s-au înregistrat diminuări la eliberările în alte scopuri, cu 1,03 miliarde de lei (-9,2%).

Pe partea încasărilor, comercializarea mărfurilor de consum a generat venituri în numerar de 49,61 miliarde de lei, în creștere cu 4,9%, reprezentând 57,4% din totalul încasărilor.

Totodată, au crescut încasările din depunerile pe conturile curente și de depozit ale persoanelor fizice, cu 1,36 miliarde de lei (+17,9%). În schimb, s-a înregistrat o ușoară scădere a încasărilor din alte servicii, cu 205,5 milioane de lei (-3,1%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#retrageri #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.