Cât a plătit Moldova pentru o doză de vaccin CoronaVac din China? Comparație cu Pfizer și AstraZeneca

Republica Moldova a achiziționat vaccinul CoronaVac din China un preț mult mai mare comparativ cu vaccinurile Pfizer și AstraZeneca. O doză de CoronaVac, produs de compania Sinovac din China, a costat țara noastră 13,5 dolari, scrie Sănătate Info.

Astfel, prețul pentru vaccinarea completă a unei persoane va fi de 27 de dolari, aproximativ 482 de lei și 88 de bani din bani publici.

Potrivit Sănătate Info, prețul inițial al unei doze propus de Sinovac era de 15 dolari , însă în urma negocierilor cu Centrul pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate (CAPCS) s-a stabilit prețul de 13,5 dolari pentru o doză.

Pentru comparație, o doză de Pfizer a costat între 6 dolari (pentru Uniunea Africană) și 14 dolari (pentru Comisia Europeană), conform unei baze de date a UNICEF pentru transparentizarea prețurilor vaccinurilor anti-Covid. Cel mai ieftin vaccin este cel produs de AstraZeneca și a costat între 2 dolari și 4 dolari o doză.

Republica Moldova a recepționat 100 000 de doze de vaccin Sinovac, care au fost cumpărate prin contractare directă, însă autoritățile din sănătate refuză să spună care este costul acestora. Centrul pentru Achiziții Publice în Sănătate spune că contractul are câteva clauze de confidențialitate, care s-ar referi și la preț.

Alte 150.000 de doze au venit cu titlu de donație. De asemenea, autoritățile au anunțat că vor procura, în total, 400.000 de doze de la compania Sinovac.

Conform ultimelor date de la OMS, Sinovac se află încă la etapa de evaluare pentru precalificare. Procedura trebuia să fie încheiată la sfârșitul lunii aprilie, dar a fost amânată din motive necunoscute.

#coronavac #pret #vaccin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.