Cât va dura criza gazelor din Europa? Traderii au un răspuns

Preţurile la termen au devenit mai mult decât duble în ultima lună, iar traderii pariază că această criză fără precedent va dura până la începutul anului 2023. Gazele vor fi scumpe chiar şi la încălzirea vremii. Preţurile pentru vară au depăşit 100 de euro (113 dolari) pe megawatt-oră în această săptămână, cel mai mare nivel înregistrat vreodată.

Europa se confruntă cu o criză energetică, în condiţiile în care Rusia a redus livrările iar întreruperile nucleare din Franţa pun la grea încercare reţelele electrice în cele mai reci luni ale anului. Şi nu se întrevede nicio uşurare. Germania a declarat că Nord Stream 2, controversata conductă rusă, nu va fi aprobată în prima jumătate a anului 2022, o măsură care va menţine probabil aprovizionarea limitată în perioada verii, când Europa are nevoie de gaz pentru a umple depozitele de stocare.

Tensiunile geopolitice dintre Rusia şi Ucraina îi ţin, de asemenea, pe comercianţi pe muchie de cuţit, existând îngrijorări sporite cu privire la o posibilă invazie. La conferinţa sa de presă anuală de joi, preşedintele Vladimir Putin nu a menţionat direct ameninţarea unei acţiuni militare, dar a declarat că o extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord până la graniţele Rusiei este inacceptabilă.

În timp ce o flotilă de tancuri de gaz natural lichefiat se îndreaptă în prezent spre Europa, regiunea va rămâne la mila pieţelor globale pentru a se asigura că va continua să primească încărcături pe tot parcursul anului viitor.

#gaze #Europa #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.