Câte miliarde de dolari a plătit gigantul Gazprom pentru achiziția participației Shell în proiectul Sakhalin

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin a achiziționat un pachet de 27,5%, deținut de Shell la producătorul rus de gaze naturale lichefiate (GNL) Sakhalin Energy pentru aproximativ 1 miliard de dolari, potrivit unui ordin guvernamental, scrie Reuters.

De asemenea, guvernul și-a anulat oficial ordinul de acum un an privind vânzarea pachetului de acțiuni către rivalul Gazprom, Novatek.

Guvernul rus a declarat luni seara că pachetul de 27,5% din Sakhalin Energy urmează să fie vândut unei companii numită Sakhalin Project pentru 94,8 miliarde de ruble (1,02 miliarde de dolari).

„Nu s-a oferit niciun motiv pentru această schimbare a cumpărătorilor, dar unii comentatori au speculat că Novatek ar fi putut evalua riscul legal ca fiind prea mare”, a declarat agentul de brokeraj BCS din Moscova într-o notă.

În noiembrie, Statele Unite au impus noi măsuri cuprinzătoare împotriva Moscovei, inclusiv împotriva proiectului Arctic LNG 2 condus de Novatek, din cauza conflictului din Ucraina.

Proiectul Sakhalin este deținut în totalitate de Gazprom, potrivit infromațiilor companiei. Gazprom a refuzat comentariile, în timp ce Novatek nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

„Nu putem comenta chestiunile legate de procesul de decret al guvernului federal rus. Shell își rezervă toate drepturile legale referitoare la participația sa de 27,5% (minus o acțiune) în Sakhalin Energy Investment Company Ltd (SEIC). Nu avem alte comentarii”, a spus într-o declarație trimisă prin e-mail, compania Shell.

Gazprom deține 50% din Sakhalin Energy, situată în vârful sudic al insulei ruse Sakhalin din Pacific. Alți acționari sunt companiile japoneze Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (8058.T), (10%).

În urma deciziei Moscovei de a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022, Shell a declarat că va renunța la proiect.

Compania a înregistrat o depreciere de 1,6 miliarde de dolari legată de proiectul rusesc GNL în primul trimestru al anului 2022.

Surse au spus că Shell crede că există riscul ca Rusia să naționalizeze activele deținute de străini, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a spus în mod repetat că Moscova va riposta împotriva Statelor Unite și a aliaților săi pentru înghețarea activelor rusești și a altor sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #achizitie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de ulei de floarea-soarelui ale Republicii Moldova încep să își revină în sezonul 2025–2026, după prăbușirea din anul trecut, arată analiza economistului Iurie Rija. În perioada iulie–noiembrie 2025, volumele livrate au ajuns la 38,2 mii tone, de șapte ori mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, când sectorul abia a atins 5,2 mii tone. Totuși, creșterea spectaculoasă reflectă mai ales o revenire tehnică, nu o restabilire completă a capacităților industriale.

Deși exporturile au crescut față de minimul istoric din 2024, performanțele sezonului actual sunt încă modeste prin comparație cu anii de apogeu. În 2023, în aceeași perioadă, Moldova exporta aproape 98 mii tone, iar în 2022 – peste 70 mii tone. Astfel, nivelul din 2025 este cu 61% sub cel din 2023 și cu 46% sub cel din 2022. Concluzia: industria de procesare încă funcționează sub parametri normali, în ciuda unei revigorări evidente.

În perioada iulie–noiembrie 2025, prețul mediu al uleiului exportat a fost de 21,7 lei/kg, cu 18% peste media sezonului precedent și cu aproape 45% peste nivelul foarte scăzut din 2023. Corecția de preț contribuie direct la creșterea veniturilor sectorului, chiar dacă volumele sunt încă sub potențial. Încasările din export au ajuns la 831 milioane lei, față de doar 95 milioane lei în 2024. Totuși, nivelul rămâne inferior perioadelor de vârf: 1,46 miliarde lei în 2023 și 1,87 miliarde lei în 2022.

Potrivit lui Rija, luna noiembrie marchează un moment de cotitură: „Exporturi de 19,7 mii tone, cel mai mare volum lunar al sezonului, un volum de 54 de ori mai mare decât în noiembrie 2024, când sectorul s-a prăbușit la doar 368 tone, iar prețul mediu a fost de 21,96 lei/kg”.

Sectorul de procesare și export este extrem de centralizat, primii trei operatori cumulând 94% din totalul livrărilor:. Este vorba de Floarea Soarelui (Bălți) – 21,6 mii tone, lider detașat, dar încă la mai puțin de jumătate din capacitatea din 2022–2023 (41 mii tone în 2022, 96 mii tone în 2023), Danube Oil Company – 8,3 mii tone (22%) (Floarea Soarelui și Danube sunt controlate de milioanrul Vaja Jhashi n.a), Global Farming International – 5,9 mii tone (15%) (companie controlată de Ion Echim, soțul ex-viceguvernatoarei Emma Tăbîrță n.a).
Aceste cifre arată că, deși sectorul se mișcă, nu s-a produs încă o recuperare structurală.

În ceea ce privește destinațiile de export, Moldova revine pe piața UE și se clasează pe locul trei între furnizorii de ulei ai Uniunii, cu o cotă estimată la 2,2%, devansată doar de Ucraina și Serbia. În noiembrie 2025, principalele destinații au fost: Italia – 12.317 tone, Franța – 11.849 tone, România – 6.696 tone și Portugalia – 6.200 tone. În trecut, exporturile mergeau preponderent spre Orientul Mijlociu; acum, Moldova trece printr-un proces clar de „europeanizare” a traseelor comerciale.

În iulie–noiembrie 2025, Moldova a exportat 38.247 tone și a importat 5.588 tone, un raport de aproape 7:1. Este o îmbunătățire puternică față de sezonul trecut, când raportul era practic 1:1, însă mult sub nivelurile istorice (28:1 în 2022 și 45:1 în 2023).

În noiembrie 2025, exporturile au fost de 19.727 tone, în timp ce importurile au totalizat 1.224 tone.