Câte miliarde de dolari a plătit gigantul Gazprom pentru achiziția participației Shell în proiectul Sakhalin

Gigantul energetic Gazprom, controlat de Kremlin a achiziționat un pachet de 27,5%, deținut de Shell la producătorul rus de gaze naturale lichefiate (GNL) Sakhalin Energy pentru aproximativ 1 miliard de dolari, potrivit unui ordin guvernamental, scrie Reuters.

De asemenea, guvernul și-a anulat oficial ordinul de acum un an privind vânzarea pachetului de acțiuni către rivalul Gazprom, Novatek.

Guvernul rus a declarat luni seara că pachetul de 27,5% din Sakhalin Energy urmează să fie vândut unei companii numită Sakhalin Project pentru 94,8 miliarde de ruble (1,02 miliarde de dolari).

„Nu s-a oferit niciun motiv pentru această schimbare a cumpărătorilor, dar unii comentatori au speculat că Novatek ar fi putut evalua riscul legal ca fiind prea mare”, a declarat agentul de brokeraj BCS din Moscova într-o notă.

În noiembrie, Statele Unite au impus noi măsuri cuprinzătoare împotriva Moscovei, inclusiv împotriva proiectului Arctic LNG 2 condus de Novatek, din cauza conflictului din Ucraina.

Proiectul Sakhalin este deținut în totalitate de Gazprom, potrivit infromațiilor companiei. Gazprom a refuzat comentariile, în timp ce Novatek nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

„Nu putem comenta chestiunile legate de procesul de decret al guvernului federal rus. Shell își rezervă toate drepturile legale referitoare la participația sa de 27,5% (minus o acțiune) în Sakhalin Energy Investment Company Ltd (SEIC). Nu avem alte comentarii”, a spus într-o declarație trimisă prin e-mail, compania Shell.

Gazprom deține 50% din Sakhalin Energy, situată în vârful sudic al insulei ruse Sakhalin din Pacific. Alți acționari sunt companiile japoneze Mitsui (12,5%) și Mitsubishi (8058.T), (10%).

În urma deciziei Moscovei de a trimite trupe în Ucraina în februarie 2022, Shell a declarat că va renunța la proiect.

Compania a înregistrat o depreciere de 1,6 miliarde de dolari legată de proiectul rusesc GNL în primul trimestru al anului 2022.

Surse au spus că Shell crede că există riscul ca Rusia să naționalizeze activele deținute de străini, în timp ce președintele rus Vladimir Putin a spus în mod repetat că Moscova va riposta împotriva Statelor Unite și a aliaților săi pentru înghețarea activelor rusești și a altor sancțiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#shell #achizitie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.