Câte milioane au pus la bătaie finanțatorii externi pentru bugetul Republicii Moldova

În primul semestru al anului 2022, Republica Moldova a primit peste 55 milioane de euro și 95,85 milioane de dolari sub formă de împrumuturi externe pentru suport bugetar, arată datele Ministerului Finanțelor.

În șase luni ale anului 2022, republica Moldova a obținut împrumuturi în valoare de 55 milioane de euro și 95,8 milioane dolari SUA.

În cadrul programului cu FMI, țara a primit 55 milioane de euro și 86 milioane 547 mii 740,94 dolari SUA. În plus, 615,64 mii dolari SUA sub formă de împrumut de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare în cadrul proiectului de modernizare a administrației fiscale (TAMP).

În același timp, Republica Moldova a primit încă 8,69 milioane de dolari sub forma unui împrumut de sprijin bugetar de la Asociația Internațională pentru Dezvoltare (AID) pentru reformele în domeniul sănătății.

Autoritățile Republicii Moldova intenționează să primească granturi în valoare de 2,4 miliarde de lei dublu față de cifra aprobată anterior, arată datele bugetare.

Suma totală a granturilor va fi majorată de 1,9 ori de la 1,3 miliarde de lei. Granturile pentru susținerea bugetului vor totaliza 1,4 miliarde de lei în loc de 440 milioane de lei (echivalentul a 20 milioane de euro), cât se preconiza anterior.

Pentru finanțarea proiectelor din surse externe sunt estimați 988,3 milioane de lei (52,5 milioane de dolari), în loc de 877,9 milioane de lei (46,8 milioane de dolari), estimate anterior.

În prezent datoria Guvernului Moldovei se apropie de 80 miliarde lei, dintre care 2/3 sunt împrumuturi externe.

Criza pandemică, energetică, alimentară și cea provocată de războiul din Ucraina lovește al 3-lea an consecutiv foarte dur în economia Moldovei și în bugetul public.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#bani strainatate #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.