Câți ani îi trebuie unui moldovean să cumpere un apartament din salariu

16 Iun. 2023, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 13:09 // Actual //  bani.md

Piața imobiliară din Republica Moldova a trecut prin cea mai mare criză din ultimii 30 de ani. În 2022, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a fost înregistrată cea mai mare scădere a construcției locuințelor de la independență încoace. S-au construit puțin peste 338 de mii de metri pătrați.

„În 2022, toți factorii negativi care pot exista într-o economie și-au făcut prezența. Prețul imobilelor, după ce timp de 10 ani au scăzut constant, au început brusc să crească începând cu 2019/2020, ceea ce a speriat oamenii. Războiul din Ucraina, din nou a creat panică în rândul cetățenilor. Inflația ridicată a determinat oamenii să nu mai acceseze la bănci credite imobiliare, după ce veniturile lor reale au scăzut pe fundalul creșterii tuturor prețurilor. Aceeași inflație ridicată a dus la înăsprinrea de către Banca Națională a Moldovei a politicii monetare, iar ca rezultat creditele s-au scumpit”, a explicat economistul în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui, pentru un apartament de 70 de metri pătrați, în perioada sovietică era nevoie să lucrezi 10 ani. În anul 2005 – 52 de ani. În 2010 – 31 de ani, în 2015 – 22 de ani și jumătate, în 2020 – 12 ani și jumătate, iar în 2022 – 13 ani și câteva luni. „În prezent, un apartament în municipiul Chișinău este de patru ori mai accesibil decât a fost acum 15 ani”, susține economistul.

Analistul economic afirmă că în timp ce prețurile la imobile sunt de ceva timp pe pauză, pe fundalul inflației mari, cheltuielile companiilor de construcții au crescut cu circa 40%. Astfel, volumul lucrărilor de construcție a scăzut, iar lucrări noi nu au fost lansate. Însă, afirmă analistul economic, pe piața imobiliară tot ce s-a putut întâmplat mai rău a avut loc în 2022. Acum, începe reanimarea sectorului. Banii se ieftinesc, volumul de creditare se va relua, moldovenii care au dorit să procure imobil în 2022 o vor face în 2023, iar în a doua jumătate a anului curent ramura construcției se va înviora.

Lipsa unor soluții investiționale, mai spune economistul, a determinat cetățenii să plaseze în primele trei luni ale anului o sumă de 1,7 miliarde lei în bănci. Însă, această este o soluție temporară. Pe termen lung, oamenii înțeleg că investițiile în imobile sunt principala soluție de acumulare a avuției. „Anticipăm, o revenire activă a cetățenilor și investitorilor pe piața imobiliară în următoarele luni, piață, care chiar și-n apogeul său din 2021 a fost la doar jumătate din potențialul său de  dezvoltare”, afirmă economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

27 Ian. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
27 Ian. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM