Câți ani îi trebuie unui moldovean să cumpere un apartament din salariu

16 Iun. 2023, 13:09
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Iun. 2023, 13:09 // Actual //  bani.md

Piața imobiliară din Republica Moldova a trecut prin cea mai mare criză din ultimii 30 de ani. În 2022, potrivit lui Veaceslav Ioniță, a fost înregistrată cea mai mare scădere a construcției locuințelor de la independență încoace. S-au construit puțin peste 338 de mii de metri pătrați.

„În 2022, toți factorii negativi care pot exista într-o economie și-au făcut prezența. Prețul imobilelor, după ce timp de 10 ani au scăzut constant, au început brusc să crească începând cu 2019/2020, ceea ce a speriat oamenii. Războiul din Ucraina, din nou a creat panică în rândul cetățenilor. Inflația ridicată a determinat oamenii să nu mai acceseze la bănci credite imobiliare, după ce veniturile lor reale au scăzut pe fundalul creșterii tuturor prețurilor. Aceeași inflație ridicată a dus la înăsprinrea de către Banca Națională a Moldovei a politicii monetare, iar ca rezultat creditele s-au scumpit”, a explicat economistul în cadrul emisiunii „Analize economice”.

Potrivit lui, pentru un apartament de 70 de metri pătrați, în perioada sovietică era nevoie să lucrezi 10 ani. În anul 2005 – 52 de ani. În 2010 – 31 de ani, în 2015 – 22 de ani și jumătate, în 2020 – 12 ani și jumătate, iar în 2022 – 13 ani și câteva luni. „În prezent, un apartament în municipiul Chișinău este de patru ori mai accesibil decât a fost acum 15 ani”, susține economistul.

Analistul economic afirmă că în timp ce prețurile la imobile sunt de ceva timp pe pauză, pe fundalul inflației mari, cheltuielile companiilor de construcții au crescut cu circa 40%. Astfel, volumul lucrărilor de construcție a scăzut, iar lucrări noi nu au fost lansate. Însă, afirmă analistul economic, pe piața imobiliară tot ce s-a putut întâmplat mai rău a avut loc în 2022. Acum, începe reanimarea sectorului. Banii se ieftinesc, volumul de creditare se va relua, moldovenii care au dorit să procure imobil în 2022 o vor face în 2023, iar în a doua jumătate a anului curent ramura construcției se va înviora.

Lipsa unor soluții investiționale, mai spune economistul, a determinat cetățenii să plaseze în primele trei luni ale anului o sumă de 1,7 miliarde lei în bănci. Însă, această este o soluție temporară. Pe termen lung, oamenii înțeleg că investițiile în imobile sunt principala soluție de acumulare a avuției. „Anticipăm, o revenire activă a cetățenilor și investitorilor pe piața imobiliară în următoarele luni, piață, care chiar și-n apogeul său din 2021 a fost la doar jumătate din potențialul său de  dezvoltare”, afirmă economistul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Feb. 2026, 09:53
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
23 Feb. 2026, 09:53 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au evoluat moderat la începutul anului 2026, cu creșteri ale masei monetare, depozitelor și creditării, în timp ce baza monetară a înregistrat un recul lunar, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

În luna ianuarie 2026, baza monetară a constituit 83 921 milioane lei, înregistrând o descreștere de 3,6% comparativ cu luna decembrie 2025, însă în termeni anuali indicatorul rămâne pe creștere.

Masa monetară în sens larg (M3) a totalizat 191 372 milioane lei, fiind în creștere cu 0,5% față de luna precedentă și cu 13% comparativ cu ianuarie 2025, ceea ce indică menținerea unui nivel ridicat al lichidității din economie.

Soldul depozitelor bancare a însumat 141 332 milioane lei, în creștere cu 0,7% față de luna precedentă și cu 12,4% în ritm anual. Evoluția lunară a fost determinată de diminuarea depozitelor în moneda națională cu 0,8%, în timp ce depozitele în valută au crescut cu 3,8%. Din total, 93 735 milioane lei reprezintă depozite în lei, iar 47 597 milioane lei în valută.

Creditarea economiei a continuat să avanseze. Soldul cererilor față de economie a constituit 105 247 milioane lei, în creștere cu 0,6% față de luna precedentă și cu 25,1% în termeni anuali. În structură, cererile în moneda națională au rămas practic la nivelul lunii precedente, în timp ce cererile în valută (exprimate în lei) s-au majorat cu 2,6%.

Exprimat în moneda europeană, soldul cererilor față de economie în valută a constituit 1 223 milioane euro, în creștere cu 0,7% față de decembrie 2025.

Structura masei monetare arată că depozitele la vedere în lei dețin cea mai mare pondere (28,8%), urmate de banii în circulație (26,1%), depozitele la termen în lei (20,1%), depozitele la vedere în valută (13,8%) și depozitele la termen în valută (11,1%).