Câți bani au fost recuperați până în prezent din urma jafului bancar

În anul 2020 au fost recuperate doar 190 de milioane de lei din urma jafului bancar din 2012-2014. Această sumă este cea mai mică din toți ani, menționează economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la raportul publicat de BNM.

„Reamintim că la situația din 25 noiembrie 2016 noi cetățenii Republicii Moldova, mulțumită Guvernului am oferit garanții de 14,1 miliarde lei, celor trei bănci: Banca de Economii, UniBanc și Banca Socială. Împreună cu dobânda aferentă garanțiilor oferite, noi avem de achitat și respectiv de recuperat 25 miliarde lei. Iar până în prezent s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde lei, sau 10% din suma totală”, a explicat expertul pe blogul său.

Toată suma recuperată până în prezent provine de la rambursarea creditelor, vânzarea activelor și vânzarea datoriilor debitoare.

„Nici un leu din banii furați nu au fost recuperați până în prezent și nu se știe, dacă vor fi recuperați cândva”, susține economistul.

„Recuperarea banilor din credite și active cel mai probabil se apropie de sfârșit, nu exclud că suma totală nu va depăși 3 miliarde lei, iar restul de 22 miliarde urmează să fie recuperați din identificarea banilor și bunurilor provenite din jaful bancar, sechestrarea lor și vânzarea lor în favoarea bugetului de stat. Însă cu fiecare zi în plus șansele de identificare și recuperare a banilor scade din ce în ce mai tare”, spune Veaceslav Ioniță.

#jaf bancar #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră