Câți bani au fost recuperați până în prezent din urma jafului bancar

În anul 2020 au fost recuperate doar 190 de milioane de lei din urma jafului bancar din 2012-2014. Această sumă este cea mai mică din toți ani, menționează economistul Veaceslav Ioniță, cu referire la raportul publicat de BNM.

„Reamintim că la situația din 25 noiembrie 2016 noi cetățenii Republicii Moldova, mulțumită Guvernului am oferit garanții de 14,1 miliarde lei, celor trei bănci: Banca de Economii, UniBanc și Banca Socială. Împreună cu dobânda aferentă garanțiilor oferite, noi avem de achitat și respectiv de recuperat 25 miliarde lei. Iar până în prezent s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde lei, sau 10% din suma totală”, a explicat expertul pe blogul său.

Toată suma recuperată până în prezent provine de la rambursarea creditelor, vânzarea activelor și vânzarea datoriilor debitoare.

„Nici un leu din banii furați nu au fost recuperați până în prezent și nu se știe, dacă vor fi recuperați cândva”, susține economistul.

„Recuperarea banilor din credite și active cel mai probabil se apropie de sfârșit, nu exclud că suma totală nu va depăși 3 miliarde lei, iar restul de 22 miliarde urmează să fie recuperați din identificarea banilor și bunurilor provenite din jaful bancar, sechestrarea lor și vânzarea lor în favoarea bugetului de stat. Însă cu fiecare zi în plus șansele de identificare și recuperare a banilor scade din ce în ce mai tare”, spune Veaceslav Ioniță.

#jaf bancar #bugetul de stat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.