Câți călători plătesc electronic în troleibuzele din Chișinău? De ce mulți încă achită tradițional

Circa 219 mii de pasageri au preferat să plătească cu cardul bancar sau cu telefonul mobil în troleibuzele din capitală de la lansarea proiectului-pilot, în martie anul curent, și până pe 14 octombrie, transmite IPN. Potrivit informațiilor, acest număr reprezintă aproape 2% din totalul călătorilor cu troleibuzul.

Felicia Rusu, purtătorul de cuvânt al RTEC, a precizat într-un răspuns pentru IPN că este vorba de 1,88% din numărul total al călătorilor.

„Menționăm că implementarea proiectului-pilot reprezintă o etapă importantă în procesul de implementare a plăților electronice în sistemul de transport public din municipiul Chișinău. Printre avantajele de bază a proiectului evidențiem următoarele: modernizarea imaginii transportului public municipal; posibilitatea implementării unui sistem complex de biletare; colectarea datelor privind structura călătoriilor; posibilitatea implementării biletului unic și în primul rând modernizarea imaginii transportului public municipal”, se menționează în răspunsul RTEC.

Intervievați de IPN, mai mulți călători au spus că ar prefera să plătească electronic pentru serviciile de transport public, dar obișnuiesc să o facă în modul tradițional pentru că sistemul nu este disponibil în toate troleibuzele, nici chiar pe rutele implicate în proiect, și niciodată nu știi cum vei putea plăti. Iar dacă îți pregătești banii pentru bilet din stație, nu mai schimbi modalitatea de plată în ultimul moment. Alți călători au spus că nu vor să folosească cardul bancar în troleibuz din motive de siguranță, dar ar opta pentru tichete sau abonamente electronice, dacă ar exista o asemenea posibilitate.

La lansarea proiectului-pilot, autoritățile municipale anunțau că, după o perioadă de șase luni, vor prezenta rezultatele acestuia și vor lua o decizie legată de plățile în continuare pentru serviciile de transport public. Deocamdată acest lucru nu a fost făcut.

Proiectul-pilot de aplicare a sistemului de taxare electronică în transportul public municipal a fost lansat pe șase linii de troleibuz. Pe rutele 22, 23, 24 și 30 a operat compania Mastercard/Maib, iar pe rutele 10 și 32 – compania Visa/VictoriaBank.

#achitare cu cardul #achitare electronica #troleibuz #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.