Câți călători plătesc electronic în troleibuzele din Chișinău? De ce mulți încă achită tradițional

Circa 219 mii de pasageri au preferat să plătească cu cardul bancar sau cu telefonul mobil în troleibuzele din capitală de la lansarea proiectului-pilot, în martie anul curent, și până pe 14 octombrie, transmite IPN. Potrivit informațiilor, acest număr reprezintă aproape 2% din totalul călătorilor cu troleibuzul.

Felicia Rusu, purtătorul de cuvânt al RTEC, a precizat într-un răspuns pentru IPN că este vorba de 1,88% din numărul total al călătorilor.

„Menționăm că implementarea proiectului-pilot reprezintă o etapă importantă în procesul de implementare a plăților electronice în sistemul de transport public din municipiul Chișinău. Printre avantajele de bază a proiectului evidențiem următoarele: modernizarea imaginii transportului public municipal; posibilitatea implementării unui sistem complex de biletare; colectarea datelor privind structura călătoriilor; posibilitatea implementării biletului unic și în primul rând modernizarea imaginii transportului public municipal”, se menționează în răspunsul RTEC.

Intervievați de IPN, mai mulți călători au spus că ar prefera să plătească electronic pentru serviciile de transport public, dar obișnuiesc să o facă în modul tradițional pentru că sistemul nu este disponibil în toate troleibuzele, nici chiar pe rutele implicate în proiect, și niciodată nu știi cum vei putea plăti. Iar dacă îți pregătești banii pentru bilet din stație, nu mai schimbi modalitatea de plată în ultimul moment. Alți călători au spus că nu vor să folosească cardul bancar în troleibuz din motive de siguranță, dar ar opta pentru tichete sau abonamente electronice, dacă ar exista o asemenea posibilitate.

La lansarea proiectului-pilot, autoritățile municipale anunțau că, după o perioadă de șase luni, vor prezenta rezultatele acestuia și vor lua o decizie legată de plățile în continuare pentru serviciile de transport public. Deocamdată acest lucru nu a fost făcut.

Proiectul-pilot de aplicare a sistemului de taxare electronică în transportul public municipal a fost lansat pe șase linii de troleibuz. Pe rutele 22, 23, 24 și 30 a operat compania Mastercard/Maib, iar pe rutele 10 și 32 – compania Visa/VictoriaBank.

#achitare cu cardul #achitare electronica #troleibuz #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile necesare pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări sub cadrul Extins al Facilității de Credit și al Fondului Extins (ECF/EFF) și a celei de-a doua evaluări sub cadrul Facilității de Reziliență și Sustenabilitate (RSF).

Recuperarea economică din Moldova este în plină desfășurare, cu o creștere estimată de 2,6% pentru acest an și de 3% pentru anul viitor. Deficitul fiscal este prognozat să scadă de la 5,2% în 2023 la 4,4% în 2024 și 4,0% în 2025. În ciuda unor rezultate cuantitativ bune, implementarea reformelor structurale a întâmpinat întârzieri.

„Autoritățile din Republica Moldova și echipa FMI au ajuns la un acord la nivelul personalului privind politicile pentru finalizarea celei de-a șasea evaluări a programelor Moldovei sub ECF/EFF și a celei de-a doua evaluări sub RSF. Acordul urmează să fie aprobat de conducerea FMI și de Consiliul Executiv. Finalizarea evaluărilor va permite o alocare de 111,4 milioane DSP (aproximativ 148,3 milioane USD), ceea ce va aduce totalul decontărilor sub programele în derulare la aproximativ 810 milioane USD”, se arată în mesajul FMI.

Recuperarea după efectele adverse ale războiului din Ucraina și șocurile prețurilor energetice este în curs. Creșterea este estimată la 2,6% în 2024 și 3% în 2025, susținută de cererea internă robustă. Inflația a rămas în mare parte în cadrul coridorului țintă de 5 ± 1,5% al Băncii Naționale a Moldovei începând din octombrie 2023. Riscurile negative rămân ridicate, în principal legate de războiul din Ucraina și posibile noi șocuri energetice. În schimb, progresul mai rapid în reformele structurale, inclusiv în cadrul Planului de Creștere al UE, și evoluțiile constante pe calea aderării la UE reprezintă riscuri pozitive.

„Revizuirea în scădere a deficitului fiscal pentru 2024 și 2025 la 4,4%, respectiv 4,0% din PIB, reflectă venituri mai mari decât cele prognozate, susținute de creșterea salariilor și importurilor. Cheltuielile guvernamentale au rămas, în general, neschimbate, cu un reechilibru favorabil investițiilor pentru anul viitor. „Deși performanțele cuantitative au fost bune, implementarea reformelor structurale a fost inegală. Autoritățile au finalizat condiționalitățile legate de incluziunea financiară, sectorul asigurărilor și întreprinderile de stat, iar amendamentele legale pentru consolidarea autonomiei și guvernanței Băncii Naționale a Moldovei urmează să fie prezentate Parlamentului în curând. Acțiunile convenite pentru înființarea Curții Anticorupție și pentru asigurarea personalului adecvat la Procuratura Anticorupție sunt în așteptare. De asemenea, trecerea de la subvențiile energetice acordate prin facturi la transferuri bănești țintite a avut loc la timp pentru sezonul de încălzire actual. Alte măsuri de reformă din cadrul RSF sunt în desfășurare, dar vor necesita mai mult timp pentru a fi finalizate. „Examinarea evaluărilor de către Consiliul Executiv al FMI este programată pentru mijlocul lunii decembrie. Programul este așteptat să includă două evaluări suplimentare și să se finalizeze în octombrie 2025”, conchide FMI.