Câți dintre absolvenții de licee au promovat BAC-ul în 2022? Media este în creștere

În anul 2022, numărul absolvenților care au promovat examenul național de bacalaureat este de 12877, ceea ce reprezintă circa 92%. Potrivit Ministerului Educației și Cercetării media este în creștere.

În cadrul examenului de bacalaureat 2022 au fost admiși în total 17709 candidați, dintre care 11070 candidați din licee, 4184 candidați din colegii și centre de excelență, 221 de candidați din universități, 146 de candidați care s-au înscris în regim de externat și 2088 de restanțieri din sesiunile anterioare.

La sesiunea suplimentară din anul curent s-au înscris 3726 de candidați. Circa 34,5% dintre tinerii care au participat la această sesiune au promovat examenul, prin urmare încă 1286 de candidați au obținut diplomele de bacalaureat.

În urma desfășurării sesiunii de bază și a celei suplimentare din cadrul examenului național de bacalaureat, rata de promovare a absolvenților din licee este de 91,87%. Astfel, din cei 11070 de liceeni, 10170 au promovat examenul național de bacalaureat.

Mai mult de jumătate dintre candidații din colegii și centre de excelență au promovat examenul național de bacalaureat. Astfel, din cei 4184 de candidați admiși la sesiune, 2159 au promovat examenul, rata de promovare a absolvenților din colegii și centre de excelență fiind de 51,60%.

Din cei 221 de candidați înscriși din universități, 133 au promovat examenul național de bacalaureat, ceea ce reprezintă 60,18%.

Rata de promovare a candidaților care s-au înscris în regim de externat este de 34,24%. Astfel, din cei 146 de candidați, 50 au promovat examenul național de bacalaureat.

Din cei 2088 de restanțieri înscriși din sesiunile anterioare, 365 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 17,48%.

Rata totală de promovare a examenului național de bacalaureat în sesiunea 2022 este de 72,71%.

Media mediilor la examenul național de bacalaureat este 7,25 pentru absolvenții din licee teoretice, comparativ cu 7,19 în 2021.

Menționăm că în cadrul examenului național de bacalaureat, sesiunea 2022, au fost eliminați din examen 16 candidați.

#medie #liceu #BAC #absolvenți

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.