Câţi oameni investesc în criptomonede? Crypto.com: ne așteptăm să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022

Comunitatea investitorilor în criptomonede poate ajunge la 1 miliard de persoane la nivel global până la finalul anului 2022, estimează platforma de tranzacţionare Crypto.com într-un raport de cercetare menit să înţeleagă dimensiunea pieţei, transmite ZF.

„Ne aşteptăm ca numărul de investitori crypto la nivel global să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022. Populaţia crypto a crescut la nivel global cu 178% în 2021, de la 106 milioane de persoane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie”, notează echipa care a întocmit cercetarea.

Concret, pentru ca predicţia Crypto.com să devină realitate este nevoie ca „populaţia crypto”, aşa cum o numeşte raportul, să crească cu peste 238% pe parcursul acestui an.

„Naţiunile nu îşi permit să ignore în continuare intrarea populaţiei în spaţiul crypto. În mai multe cazuri ne aşteptăm la abordări mai prietenoase faţă de industrie: ne aşteptăm ca naţiunile dezvoltate să lanseze măsuri de reglementare clare pentru active crypto din punct de vedere legal şi din punct de vedere fiscal. În paralel, mai multe naţiuni care se confruntă cu inflaţie ridicată şi cu deprecierea monedei ar putea adopta criptomonede ca mijloc legal de plată, urmând exemplul din El Salvador”, explică echipa de cercetători din spatele raportului.

Raportul estimează că numărul celor care deţin Bitcoin se ridică la 176 de milioane de persoane, în timp ce numărul celor care deţin Ethereum se ridică la 23 de milioane de persoane. Rata de suprapunere a celor două active într-un portofoliu este de 23%, în timp ce 47% din totalul utilizatorilor nu deţin nici BTC, nici ETH.

„În 2021, numărul investitorilor crypto la nivel global aproape s-a triplat, de la 106 milioane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie. Dacă extrapolăm o ritm similar de creştere în 2022, ne îndreptăm spre 1 miliarde de utilizatori crypto până la finalul anului 2022”.

Raportul menţionează că metodologia utilizată a luat în considerare că toţi utilizatorii înscrişi în reţea continuă să deţină criptomonede şi subliniază clar că este posibil ca o parte din utilizatorii luaţi în calcul să îşi fi vândut deja deţinerile.

Totodată, raportul menţionează că a luat în calcul doar utilizatorii care realizează tranzacţii „on-chain”, adică tranzacţii înregistrate pe blockchain. Spre deosebire de acestea, tranzacţiile „off-chain” pot avea loc în afara reţelei, prin intermediul unui terţ sau printr-un transfer de cheie privată de la o parte la alta.

#crypto.com #investitori #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultura din Republica Moldova se confruntă cu o nouă lovitură din partea naturii. Potrivit fostului director executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandr Slusari, valul de înghețuri din această primăvară este fără precedent în ultimele trei decenii, iar temperaturile nocturne scad sub cele prognozate, punând în pericol masiv culturile agricole.

„În 30 de ani nu țin minte temperaturi atât de joase, menținute atât de mult timp în primăvară. Se așteaptă friguri timp de cinci zile consecutiv. Ieri, în zona Briceni-Ocnița, dimineața au fost -6…-7°C. Azi dimineață, temperaturi similare sunt înregistrate lângă Bălți”, a scris Slusari într-o postare pe Facebook.

El subliniază că problema nu se limitează doar la nordul țării – nici regiunile din centrul și sudul Moldovei nu sunt ocolite de frigul persistent. Sunt deja afectate plantațiile multianuale, în special caisul, migdalul, unele soiuri de cireș, piersic și viță-de-vie. Însă, și mai îngrijorătoare este posibilitatea distrugerii parțiale sau totale a culturilor de toamnă, precum rapița, grâul și semănăturile recente din grupa a doua, inclusiv sfecla de zahăr.

„La seceta de trei ani la rând, suportată practic fără niciun sprijin din partea statului, se adaugă o nouă criză majoră”, atenționează Slusari.

Fermierii se tem că, în lipsa unor măsuri rapide și coordonate din partea autorităților, consecințele asupra producției agricole din 2025 ar putea fi devastatoare, cu un impact direct asupra securității alimentare și economice a țării.