Câţi oameni investesc în criptomonede? Crypto.com: ne așteptăm să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022

Comunitatea investitorilor în criptomonede poate ajunge la 1 miliard de persoane la nivel global până la finalul anului 2022, estimează platforma de tranzacţionare Crypto.com într-un raport de cercetare menit să înţeleagă dimensiunea pieţei, transmite ZF.

„Ne aşteptăm ca numărul de investitori crypto la nivel global să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022. Populaţia crypto a crescut la nivel global cu 178% în 2021, de la 106 milioane de persoane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie”, notează echipa care a întocmit cercetarea.

Concret, pentru ca predicţia Crypto.com să devină realitate este nevoie ca „populaţia crypto”, aşa cum o numeşte raportul, să crească cu peste 238% pe parcursul acestui an.

„Naţiunile nu îşi permit să ignore în continuare intrarea populaţiei în spaţiul crypto. În mai multe cazuri ne aşteptăm la abordări mai prietenoase faţă de industrie: ne aşteptăm ca naţiunile dezvoltate să lanseze măsuri de reglementare clare pentru active crypto din punct de vedere legal şi din punct de vedere fiscal. În paralel, mai multe naţiuni care se confruntă cu inflaţie ridicată şi cu deprecierea monedei ar putea adopta criptomonede ca mijloc legal de plată, urmând exemplul din El Salvador”, explică echipa de cercetători din spatele raportului.

Raportul estimează că numărul celor care deţin Bitcoin se ridică la 176 de milioane de persoane, în timp ce numărul celor care deţin Ethereum se ridică la 23 de milioane de persoane. Rata de suprapunere a celor două active într-un portofoliu este de 23%, în timp ce 47% din totalul utilizatorilor nu deţin nici BTC, nici ETH.

„În 2021, numărul investitorilor crypto la nivel global aproape s-a triplat, de la 106 milioane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie. Dacă extrapolăm o ritm similar de creştere în 2022, ne îndreptăm spre 1 miliarde de utilizatori crypto până la finalul anului 2022”.

Raportul menţionează că metodologia utilizată a luat în considerare că toţi utilizatorii înscrişi în reţea continuă să deţină criptomonede şi subliniază clar că este posibil ca o parte din utilizatorii luaţi în calcul să îşi fi vândut deja deţinerile.

Totodată, raportul menţionează că a luat în calcul doar utilizatorii care realizează tranzacţii „on-chain”, adică tranzacţii înregistrate pe blockchain. Spre deosebire de acestea, tranzacţiile „off-chain” pot avea loc în afara reţelei, prin intermediul unui terţ sau printr-un transfer de cheie privată de la o parte la alta.

#crypto.com #investitori #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.