Câţi oameni investesc în criptomonede? Crypto.com: ne așteptăm să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022

Comunitatea investitorilor în criptomonede poate ajunge la 1 miliard de persoane la nivel global până la finalul anului 2022, estimează platforma de tranzacţionare Crypto.com într-un raport de cercetare menit să înţeleagă dimensiunea pieţei, transmite ZF.

„Ne aşteptăm ca numărul de investitori crypto la nivel global să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022. Populaţia crypto a crescut la nivel global cu 178% în 2021, de la 106 milioane de persoane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie”, notează echipa care a întocmit cercetarea.

Concret, pentru ca predicţia Crypto.com să devină realitate este nevoie ca „populaţia crypto”, aşa cum o numeşte raportul, să crească cu peste 238% pe parcursul acestui an.

„Naţiunile nu îşi permit să ignore în continuare intrarea populaţiei în spaţiul crypto. În mai multe cazuri ne aşteptăm la abordări mai prietenoase faţă de industrie: ne aşteptăm ca naţiunile dezvoltate să lanseze măsuri de reglementare clare pentru active crypto din punct de vedere legal şi din punct de vedere fiscal. În paralel, mai multe naţiuni care se confruntă cu inflaţie ridicată şi cu deprecierea monedei ar putea adopta criptomonede ca mijloc legal de plată, urmând exemplul din El Salvador”, explică echipa de cercetători din spatele raportului.

Raportul estimează că numărul celor care deţin Bitcoin se ridică la 176 de milioane de persoane, în timp ce numărul celor care deţin Ethereum se ridică la 23 de milioane de persoane. Rata de suprapunere a celor două active într-un portofoliu este de 23%, în timp ce 47% din totalul utilizatorilor nu deţin nici BTC, nici ETH.

„În 2021, numărul investitorilor crypto la nivel global aproape s-a triplat, de la 106 milioane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie. Dacă extrapolăm o ritm similar de creştere în 2022, ne îndreptăm spre 1 miliarde de utilizatori crypto până la finalul anului 2022”.

Raportul menţionează că metodologia utilizată a luat în considerare că toţi utilizatorii înscrişi în reţea continuă să deţină criptomonede şi subliniază clar că este posibil ca o parte din utilizatorii luaţi în calcul să îşi fi vândut deja deţinerile.

Totodată, raportul menţionează că a luat în calcul doar utilizatorii care realizează tranzacţii „on-chain”, adică tranzacţii înregistrate pe blockchain. Spre deosebire de acestea, tranzacţiile „off-chain” pot avea loc în afara reţelei, prin intermediul unui terţ sau printr-un transfer de cheie privată de la o parte la alta.

#crypto.com #investitori #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.