Câţi oameni investesc în criptomonede? Crypto.com: ne așteptăm să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022

Comunitatea investitorilor în criptomonede poate ajunge la 1 miliard de persoane la nivel global până la finalul anului 2022, estimează platforma de tranzacţionare Crypto.com într-un raport de cercetare menit să înţeleagă dimensiunea pieţei, transmite ZF.

„Ne aşteptăm ca numărul de investitori crypto la nivel global să ajungă la 1 miliard până la finalul anului 2022. Populaţia crypto a crescut la nivel global cu 178% în 2021, de la 106 milioane de persoane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie”, notează echipa care a întocmit cercetarea.

Concret, pentru ca predicţia Crypto.com să devină realitate este nevoie ca „populaţia crypto”, aşa cum o numeşte raportul, să crească cu peste 238% pe parcursul acestui an.

„Naţiunile nu îşi permit să ignore în continuare intrarea populaţiei în spaţiul crypto. În mai multe cazuri ne aşteptăm la abordări mai prietenoase faţă de industrie: ne aşteptăm ca naţiunile dezvoltate să lanseze măsuri de reglementare clare pentru active crypto din punct de vedere legal şi din punct de vedere fiscal. În paralel, mai multe naţiuni care se confruntă cu inflaţie ridicată şi cu deprecierea monedei ar putea adopta criptomonede ca mijloc legal de plată, urmând exemplul din El Salvador”, explică echipa de cercetători din spatele raportului.

Raportul estimează că numărul celor care deţin Bitcoin se ridică la 176 de milioane de persoane, în timp ce numărul celor care deţin Ethereum se ridică la 23 de milioane de persoane. Rata de suprapunere a celor două active într-un portofoliu este de 23%, în timp ce 47% din totalul utilizatorilor nu deţin nici BTC, nici ETH.

„În 2021, numărul investitorilor crypto la nivel global aproape s-a triplat, de la 106 milioane în ianuarie la 295 de milioane în decembrie. Dacă extrapolăm o ritm similar de creştere în 2022, ne îndreptăm spre 1 miliarde de utilizatori crypto până la finalul anului 2022”.

Raportul menţionează că metodologia utilizată a luat în considerare că toţi utilizatorii înscrişi în reţea continuă să deţină criptomonede şi subliniază clar că este posibil ca o parte din utilizatorii luaţi în calcul să îşi fi vândut deja deţinerile.

Totodată, raportul menţionează că a luat în calcul doar utilizatorii care realizează tranzacţii „on-chain”, adică tranzacţii înregistrate pe blockchain. Spre deosebire de acestea, tranzacţiile „off-chain” pot avea loc în afara reţelei, prin intermediul unui terţ sau printr-un transfer de cheie privată de la o parte la alta.

#crypto.com #investitori #criptomonede

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fosta ministră a Finanțelor, Natalia Gavrilița, a declarat venituri de peste 2 milioane de lei în 2025, însă structura acestora evidențiază o dependență majoră de indemnizații și venituri externe, potrivit declarației de avere .

Cea mai mare parte a veniturilor provine din indemnizația obținută de la Banca Națională a Moldovei, unde aceasta este membră a Consiliului de supraveghere, în valoare de peste 1,37 milioane de lei. La aceasta se adaugă salariul de circa 285 de mii de lei de la organizația „Parteneriate pentru Noua Economie”.

Totodată, Gavrilița a încasat peste 48.000 de euro dintr-o bursă oferită de Robert Bosch Stiftung, dar și onorarii de câteva mii de euro de la instituții internaționale precum NATO Defense College sau alte organizații.

În același timp, fosta ministră a declarat venituri din chirii de circa 3.800 de euro și dobânzi modeste din conturi bancare din Republica Moldova, Marea Britanie și Germania.

La capitolul bunuri, Gavrilița deține un apartament de circa 52 metri pătrați, achiziționat anterior, și un automobil Lexus RX 350 din 2009, estimat la 17.000 de euro. În același timp, aceasta locuiește în casa părinților, în baza unui drept de abitație.

Declarația arată și disponibilități financiare în mai multe conturi bancare, atât în țară, cât și peste hotare, inclusiv în lei, euro, dolari și lire sterline, însă fără investiții majore în acțiuni sau afaceri.

Un detaliu relevant este și nivelul cheltuielilor declarate în străinătate, inclusiv peste 24.000 de euro pentru chiria unui apartament în Berlin și peste 12.000 de euro pentru studii.