CCI a Republicii Moldova consolidează parteneriatul cu instituțiile europene pentru tranziția către o economie verde

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul lunii octombrie, o modificare legislativă în domeniul fitosanitar al Turciei a blocat parțial fluxul comercial de cereale și oleaginoase moldovenești prin portul Constanța. Analiza economistului Iurie Rija arată că traderii din România, care de obicei preluau loturi de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță din Republica Moldova pentru reexport către Turcia, au încetat să mai accepte volumele, invocând noile cerințe privind trasabilitatea mărfii.

Conform noilor reguli, dacă țara de origine diferă de țara de încărcare, importatorul trebuie să prezinte două documente obligatorii: certificatul fitosanitar original din țara de origine și unul de reexport din țara de tranzit. În cazul Constanței, autoritățile române nu pot elibera acest certificat suplimentar dacă marfa nu intră oficial în regim de import în România. Prin urmare, grânele moldovenești încărcate direct la Constanța nu pot fi direcționate spre porturile turcești. Situația este similară pentru fluxurile prin porturile Reni sau Odesa, unde este necesar un certificat ucrainean de reexport.

În consecință, Constanța – principala poartă de ieșire a cerealelor moldovenești spre Turcia și Orientul Mijlociu – a devenit, temporar, inaccesibilă. O parte dintre traderi redirecționează volumele spre alte destinații, inclusiv UE, însă pierderea pieței turce rămâne resimțită puternic.

Blocajul din comerț a dus la o reechilibrare a pieței interne, în favoarea procesatorilor locali – mori, fabrici de ulei și producători de nutrețuri combinate – care beneficiază acum de o disponibilitate mai mare a materiei prime. În nordul Moldovei, floarea-soarelui se cumpără la circa 9,30 lei/kg, iar în portul Giurgiulești la 9,90 lei/kg. Grâul se tranzacționează între 3,00 și 3,50 lei/kg, în funcție de calitate. În portul Constanța, prețul pentru floarea-soarelui s-a stabilizat la 590–595 USD/tonă, ceea ce arată că piața regională a absorbit deja efectele schimbării legislative turcești.

Pe lângă barierele birocratice, agricultorii moldoveni și români se confruntă și cu o problemă naturală majoră: ploile abundente. În doar o săptămână, cantitatea de precipitații a depășit 100 mm, adică 18% din norma anuală, ceea ce a blocat combinele pe câmpuri. În nordul țării, peste 50% din suprafețele de floarea-soarelui nu sunt recoltate, în centru rămân nerecoltate circa 20%, iar doar sudul a finalizat campania, dar cu producții mai slabe.

Umiditatea ridicată a semințelor, estimată la 12% față de nivelul optim de 8%, va reduce conținutul de ulei și va genera costuri suplimentare de uscare. Pierderile mecanice la recoltare pot ajunge la 10–15% din totalul recoltei în zonele afectate de soluri grele și umede.

Dacă ploile continuă și recoltarea nu trece de 80% până la sfârșitul lunii octombrie, prețurile la floarea-soarelui ar putea urca temporar la 10,5–10,6 lei/kg pentru loturile uscate și curate. În scenariul unei îmbunătățiri a vremii, piața ar putea rămâne stabilă la 9,9–10 lei/kg.