Ce ar face un miliardar american, dacă mâine ar trebui să o ia de la zero: Am nevoie doar de telefon şi 500 de dolari

06 Nov. 2023, 17:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
06 Nov. 2023, 17:04 // Bani și Afaceri //  bani.md

Dacă averea lui Mark Cuban s-ar evapora peste noapte, miliardarul ar fi gata să o ia iar de la capăt, iar tot ce ar avea nevoie este un telefon şi 500 de dolari, scrie CNBC.

„Primul pas ar fi să găsesc un loc de muncă şi să mă folosesc de unul dintre cele mai bune abilităţi pe care le deţin pentru a avansa rapid. Sunt foarte bun la vânzări. Ştiu deja că, dacă nu mai am decât 500 de dolari şi tot ce am este un telefon, voi găsi acel loc de muncă şi voi învăţa mai multe despre această industrie decât oricine de pe planetă”, a declarat Mark Cuban.

În primele trei luni, obiectivul său ar fi să facă bani rapid, oferindu-şi „un comision cât mai mare posibil” pentru vânzările sale. De asemenea, ar încerca să îşi stabilească un palmares impresionant, care să îi arate abilităţile, pentru a construi o viitoare pârghie cu şefii săi, a adăugat el.

„După trei luni, când voi demonstra că sunt cel mai bun vânzător din istoria acelei companii, voi intra în biroul şefului meu şi îi voi spune: Ori îmi veţi plăti această sumă de bani pentru a mă păstra, ori îmi voi începe propria afacere vânzând aceste lucruri”, a mai declarat miliardarul.

Strategia lui Cuban se aliniază cu sfaturile experţilor în carieră, care spun adesea că nu există un moment nepotrivit pentru a cere angajatorului o mărire de salariu, atâta timp cât puteţi demonstra în mod convingător valoarea pe care o aduceţi.

Răspunsul miliardarului ar putea fi interpretat şi ca fiind identificarea celei mai valoroase abilităţi ale tale şi găsirea unei modalităţi de a o monetiza. Dar nu este chiar aşa: Există ceva deosebit de valoros în a excela la vânzări, a spus Cuban.

Abilităţile de vânzare se aplică în fiecare domeniu al afacerilor şi al vieţii, spune deseori Cuban – de la încercarea de a vinde cuiva un produs fizic până la a impresiona pe cineva la un interviu de angajare sau de a-ţi convinge şeful că una dintre ideile tale merită o şansă.

„Totul se întoarce întotdeauna la vânzări, indiferent de situaţie”, a mai spus miliardarul.

Cuban şi-a perfecţionat aceste skillurile de vânzător o mare parte din viaţă. La vârsta de 12 ani, când vindea saci de gunoi din uşă în uşă, a dezvoltat un discurs de vânzare de 14 secunde pentru a explica cât mai repede valoarea afacerii sale, a declarat anul trecut pentru GQ.

„Când înţelegi de ce au nevoie şi ce îşi doresc oamenii, te pui în poziţia de a-i ajuta. Apoi, faci să se întâmple lucruri bune, închei afaceri şi aşa creezi companii” a concluzionat Cuban.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

18 Sept. 2026, 14:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Sept. 2026, 14:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Avarierea podului feroviar de la Zatoka, cunoscut și drept podul Belgorod-Dnestrovsk, poate muta o parte a presiunii logistice din sudul Ucrainei spre porturile dunărene și, indirect, spre infrastructura Republicii Moldova, avertizează economistul Iurie Rija.

Potrivit analizei sale, dacă podul nu este redeschis, timpul minim de așteptare pentru vagoanele cu cereale orientate către porturile ucrainene de la Dunăre ar putea ajunge la 26 de zile.

Rija precizează că această perioadă nu reprezintă durata efectivă a unei călătorii feroviare, ci coada logistică în care vagoanele pot rămâne până când infrastructura disponibilă reușește să le preia și să le înainteze către terminalele portuare.

Dimensiunea fluxului este deja mare. Potrivit datelor invocate de economist, de la începutul lunii au fost transportate spre porturile dunărene aproximativ 118 mii de tone de cereale.

În condițiile în care legătura directă prin Zatoka rămâne limitată, o parte mai mare a mărfurilor ar urma să fie redirecționată către alte trasee, inclusiv către sistemul portuar Reni–Izmail–Chilia–Vylkove.

„Problema nu dispare. Congestia se mută”, subliniază Rija.

Economistul explică faptul că fiecare verigă a lanțului logistic poate deveni un punct de blocaj: liniile feroviare alternative, stațiile, punctele de frontieră, terminalele de transbordare, disponibilitatea barjelor și a navelor, precum și pescajul disponibil pe Dunăre.

În acest context, Republica Moldova capătă o importanță strategică mai mare. Rețeaua feroviară moldovenească poate deveni parte a rutelor alternative dintre Ucraina, Dunăre și frontiera cu România, inclusiv prin coridoarele Volcineț–Bălți–Ungheni și Basarabeasca–Reni–Giurgiulești.

Rija avertizează însă că oportunitatea de tranzit vine cu un risc direct pentru exportatorii moldoveni.

„Moldova are propriile cereale și oleaginoase care trebuie evacuate. În același timp, infrastructura feroviară, locomotivele, liniile, punctele de frontieră și terminalele portuare reprezintă resurse fizice limitate”, arată economistul.

Potrivit lui, un volum suplimentar de tranzit poate genera venituri pentru infrastructura moldovenească, dar, dacă nu este gestionat corect, poate ajunge să concureze cu exporturile de origine moldovenească.

Presiunea se poate transmite și în prețurile agricole. O rotație mai lentă a vagoanelor înseamnă marfă blocată mai mult timp, capital financiar imobilizat și costuri logistice mai mari.

„Costul logistic nu rămâne numai la transportator sau trader. Într-un final, acesta se transmite de-a lungul întregului lanț comercial și poate ajunge inclusiv în prețul oferit fermierului la poarta depozitului”, avertizează Rija.

Economistul rezumă efectul în lanț astfel: pod avariat, rută feroviară limitată, redirecționarea vagoanelor, timpi de așteptare mai mari, presiune asupra rutelor alternative și porturilor dunărene, rotație mai lentă a materialului rulant și costuri logistice în creștere.

În opinia sa, întrebarea economică esențială pentru Republica Moldova este cât tranzit suplimentar poate prelua sistemul local fără ca acesta să reducă viteza de evacuare a propriilor cereale și oleaginoase.

Rija subliniază că diferența reală nu este între rutele existente pe hartă, ci între capacitatea teoretică și cea efectiv disponibilă în teren.