România sistează tranzitul de gaze! De la 1 noiembrie nu a intrat niciun metru cub de metan pe la Ungheni

Exporturile de gaze către Ucraina au fost sistate de la începutul acestei luni, după ce, în ultima jumătate de an, traderii internaționali, companiile ucrainene, dar și Energocom, compania din Republica Moldova mandatată să asigure siguranța alimentării, au folosit România ca țară de tranzit în vederea depozitării gazelor în facilitățile de înmagazinare în exces ucrainene.

Aceasta este o veste proastă pentru producătorii români care, în urma umplerii spațiilor de depozitare autohtone, mai au ca debușeu al producției interne record a anului doar exportul. Deocamdată, singurele destinații de export rămân Ungaria, care se apropie și ea de un grad de umplere al depozitelor de 100%, și Republica Moldova, al cărei consum curent este redus. Dezechilibrul dintre producție și consum a condus la o scădere cu o pătrime a prețurilor spot în numai o săptămână. O înăsprire a vremii, care să majoreze consumul în regiune, ar putea veni în ajutorul acestora, scrie profit.ro.

Mai este interesant Operatorul sistemului de transport gaze autohton, Transgaz, va suferi la rândul său, urmând a se confrunta cu o scădere a sumelor încasate atât din rezervările de capacitate pe punctele de interconectare, cât și din tarifele de transport percepute pentru tranzitul gazelor prin România.

În prezent, în Ucraina sunt depozitate aproximativ 12 miliarde mc de gaze (125 TWh sau aproape 40% din imensa capacitate pe care o deține). 2 miliarde mc sunt înmagazinate de companii din afara Ucrainei, printre care și Energocom, compania mandatată de guvernul Republicii Moldova să achiziționeze gaze și energie de pe piețe pentru siguranța alimentării, în special pe timp de iarnă.

În mod normal, cele 10 miliarde mc depozitate de companiile ucrainene (care acoperă peste 50% din consumul anual) și producția curentă ar trebui să fie suficienți Kievului pentru a traversa această iarnă.

Dacă la finalul lunii octombrie, prin punctul de interconectare de la Ungheni intrau în Ucraina în medie 35 GWh/zi, începând cu 1 noiembrie, nu mai circulă niciun mc de gaze, nici către Ucraina, nici din Ucraina către România.

Pe 26 septembrie a fost atins un nivel maxim de fluxuri de gaze care au intrat din România în Ucraina, de 72,5 GWh.

Decizia de a nu mai folosi România ca țară de tranzit ar putea avea ca explicație scăderea consumului de gaze din Ucraina.

Potrivit unei declarații recente, făcute de CEO-ul celei mai mari companii de petrol și gaze din Ucraina, Naftogaz, Oleksiy Chernyshov, pentru Reuters, consumul intern a scăzut la 18-19 miliarde mc de la 27 miliarde mc în 2021, înainte de începerea războiului declanșat de Rusia.

„Consumul total de gaze al Ucrainei, anual, este sub 20 de miliarde de metri cubi, este între 18 și 19 miliarde de metri cubi”, a spus Chernyshov într-un interviu acordat agenției de presă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.