Ce avere trebuie să ai pentru a fi primit în clubul celor mai bogaţi oameni din lume

Potrivit unui studiu realizat de Knight Frank, cei ce vor să se alăture clubului celor mai bogaţi oameni din lume au nevoie de cel puţin 12 milioane de dolari, cel puţin atunci când este vorba despre elita milionarilor şi milardarilor din Monaco, scrie Bloomberg, citat businessmgazin.ro.

Monaco este cunoscut drept unul dintre cele mai celebre paradisuri fiscale, unde impozitul pe venit, pe avere şi pe proprietate nu există.

După Monaco, Elveţia şi Austria sunt pe listă cu cele mai mari puncte de intrare în elita celor 1% cei mai bogaţi oameni, necesitând o avere de minimă care variază între 5 şi 6 milioane de dolari, potrivit Knight Frank Wealth Report 2023.

Când vine vorba de SUA, „taxa de intrare” se ridică la 5 milioane de dolari.

Constatările subliniază modul în care pandemia şi creşterea costurilor de trai măresc decalajul dintre naţiunile bogate şi cele sărace. Pragul de intrare pentru cei mai bogaţi din Monaco este de peste 200 de ori mai mare decât cei 57.000 de dolari necesari pentru a intra în rândul celor 1% în Filipine, care este una dintre cele mai slab clasate dintre cele 25 de locaţii analizate de Knight Frank.

Gospodăriile cu venituri mici din întreaga lume resimt povara inflaţiei, care le-a obligat să cheltuiască o parte mult mai mare din venituri pentru alimente şi locuinţe, potrivit Băncii Mondiale.

Între timp, cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au adăugat aproape 600 de miliarde de dolari la averile lor combinate în acest an, potrivit Bloomberg Billionaires Index, iar fondatorul Meta Platforms Inc. Mark Zuckerberg a câştigat cel mai mult.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cotizatii #club #bogati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.