Ce citește șeful APP, Eugeniu Cozonac. Cărțile care i-au marcat personalitatea și cariera

Canalul de telegram Deschide Cartea! l-a întrebat pe directorul general al Agenției Proprietăți Publice, Eugeniu Cozonac ce cărți citește. Printre cărțile enumerate se numără cărți de dezvoltare personală, profesională și biografii.

1. Cu ultima suflare, Paul Kalamithi – o combinație între literatură și medicină, cu un mesaj înălțător: să muncești cu pasiune, să lupți pentru viață și să te înveți să mori.

2. Principiul progresului, Teresa Amabile, Steven Kramer – o înșiruire de idei utile despre cum să îndepărtezi obstacolele din calea progresului ca să ai succes, cum să motivezi oamenii și să maximizezi performanța angajaților.

3. Think Again, Adam Grant – „Mai gândește-te!” este o invitație să ne reevaluăm gândurile, să renunțăm la opiniile inutile, să descoperim lucruri pe care nu le cunoaștem, să prețuim flexibilitatea mintală și curiozitatea.

4. The art of start, Guy Kawasaki – despre arta începutului: cum să acționezi – în loc să-ți faci planuri de afaceri, cum să-ți crești o echipă puternică și să clădești o afacere de succes.

5. Desiring the Kingdom (Cultural Liturgies): Worship, Worldview, and Cultural Formation, de James K. A. Smith – o carte inspirațională, plină de înțelepciune, care demonstrează că „suntem ceea ce iubim”. Potrivit autorului, singura direcție în care trebuie să ne concentrăm gândurile – este Dumnezeu.

#eugeniu cozonac #APP #cărți #lectura #dezvoltare personală

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bunurile provenite din activitățile grupărilor criminale ar putea fi confiscate chiar dacă dosarul în care au fost descoperite s-a încheiat fără o condamnare. Un proiect al Ministerului Justiției introduce „confiscarea autonomă”, o procedură prin care procurorul va putea cere separat instanței să decidă ce se întâmplă cu aceste bunuri, inclusiv după o achitare definitivă sau după încetarea urmăririi penale.

Măsura ar putea fi aplicată dacă procurorul prezintă probe că bunurile provin din activitățile unui grup criminal organizat sau ale unei organizații criminale, că aceste activități pot genera câștiguri mari și că formele de confiscare specială sau extinsă nu pot fi folosite. Procurorul va trebui să demonstreze proveniența infracțională a bunurilor, fără să fie obligat să identifice fiecare infracțiune din care acestea provin.

Judecătorii vor putea lua în calcul diferența semnificativă dintre valoarea bunurilor și veniturile legale ale persoanei care le deține, lipsa unei surse legale plauzibile, dar și legăturile cu persoane asociate unei grupări criminale, dacă acestea pot explica modul în care au fost obținute bunurile.

Proiectul stabilește și o limită de timp. Măsura ar putea viza bunurile dobândite în decurs de cinci ani dinaintea faptei investigate, precum și pe cele dobândite ulterior, până când procurorul sesizează instanța. Pentru fapta în dosarul căreia au fost identificate bunurile, legea trebuie să prevadă o pedeapsă maximă de cel puțin patru ani de închisoare.

Procurorul ar putea solicita confiscarea și după suspendarea urmăririi penale în cazurile prevăzute de proiect. După suspendarea sau încetarea urmăririi penale, acesta va putea cere Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale să continue verificările financiare pentru a stabili dacă sunt întrunite condițiile pentru confiscare.

Instanța ar urma să examineze cererea în cel mult trei luni și va putea pune bunurile sub sechestru pe durata procedurii. Proprietarii și celelalte persoane ale căror drepturi pot fi afectate vor avea dreptul la avocat, la consultarea dosarului, la audiere și la contestarea hotărârii. Bunurile deținute de terți de bună-credință sunt exceptate de la confiscarea autonomă.

#averea confiscată #ministerul justitiei