Ce crede Ion Sturza despre Andrei Spînu? Ministrul MIDR ar începe să-și construiască de pe acum o carieră politică

Fostul prim-ministru Ion Sturza face publice detalii din culisele creării Guvernului condus de Natalia Gavrilița. Ex-premierul spune că actualul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a râvnit fotoliul de șef al Executivului. Mai mult, potrivit lui Sturza, vicepremierul Spînu ar admite extrem de multe greșeli în administrarea domeniilor pe care le are în gestiune din „incompetență sau lipsă de experiență de viață”, notează IPN.

Fostul prim-ministru Ion Sturza califică drept un „minister monstru” Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, entitate care ar trebui divizată în cel puțin trei departamente, spune Sturza.

„Nu e un secret că Andrei Spînu își dorea poziția de prim-ministru. A fost convins să cedeze în favoarea Nataliei Gavrilița, care era mai bine poziționată în sondaje și în relațiile cu colegii din partid. Și e o persoană mai coaptă și mai pregătită pentru funcția de prim-ministru. În schimb, drept compensație Andrei Spînu și-a adjudecat foarte multe domenii care nu au fost acoperite nici cu competență, nici cu cadre. Și ca rezultat, sunt multe rateuri, chiar rateuri pe linie”, a spus Ion Sturza în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Mai mult, fostul șef al Executivului spune că Andrei Spînu ar avea ambiții politice extrem de mari și ar începe de pe acum să-și construiască o carieră politică.

„El e un fruntaș al partidului de guvernare, are linia lui de adepți, are politica sa de PR separată, are echipe dedicate acestor aspecte. Și asta deranjează alți membri ai Guvernului și cred că și pe doamna prim-ministru. El e un om care se vede șeful echipei. Întâi a fost la PLDM, ulterior a aderat la PAS. Și-a creat echipe, structuri teritoriale, oameni. E o figură politică destul de însemnată, nu e un tehnocrat pe care poți să-l scoți din priză”, a punctat Ion Sturza.

Ion Sturza spune că actualul Executiv necesită remanieri guvernamentale, întrucât sunt miniștri care nu livrează rezultate, iar domeniile lor de activitate au intrat într-un con de umbră.

„Sunt un șir de ministere unde se impun remanieri, mă refer la Ministerul Economiei, cel al Agriculturii. În cazul lui Andrei Spînu sunt multe sectoare complicate, cu multe interese, pe de altă parte, el are puțini soldați și ofițeri în Minister. A avut o încredere exagerată în cei din sectorul energetic, pe care i-a moștenit de la fostele guvernări, dând dovadă poate de bună-credință. Nu vreau să-l suspectez că ar fi alte interese în spatele unor decizii decât o incompetență sau lipsă de experiență de viață. Și încă un lucru care, probabil, cândva era specific și pentru mine, se vede o aroganță excesivă care este legată de tinerețea domnului Spînu. În anumite condiții, are șanse să devină un ministru bun, dar mai e până atunci”, a mai spus Ion Sturza.

#cariera politica #MIDR #Ion Sturza #andrei spinu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2026 vine cu schimbări economice și sociale în Republica Moldova, care vor afecta populația, mediul de afaceri și administrația publică. Este vorba de politici salariale și fiscale, până la energie, agricultură și piața muncii, autoritățile pregătesc schimbări cu impact major.

Astfel, de la 1 ianuarie 2026, vor fi eliminate compensațiile pentru energia electrică, sprijinul statului va fi acordat exclusiv pentru încălzire. Măsura marchează o schimbare de abordare în politicile de protecție socială, pe fondul presiunilor bugetare.

Tot de la începutul anului, cetățenii moldoveni vor beneficia de roaming gratuit în statele Uniunii Europene, în regim „Roam Like at Home”, pentru toți operatorii de telecomunicații.

Pe partea de venituri, salariul minim pe economie va fi majorat cu 15%, de la 5.000,5 lei la 6.300 de lei lunar, iar salariul mediu prognozat va crește de la 16.100 lei la 17.400 lei. Indemnizația unică la nașterea copilului va fi majorată cu 536 de lei, până la 21.886 de lei.

Pentru mediul de afaceri, va fi prelungit regimul de impozit zero pe profitul reinvestit pentru companiile cu o cifră de afaceri de până la 100 de milioane de lei și cel mult 249 de angajați, cu excluderea zonelor economice libere, parcurilor IT, companiilor financiare și altor categorii speciale.

În același timp, creditele pentru afaceri din cadrul programului 3.7.3 ar putea deveni mai scumpe. În perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026, rata de bază va fi de 5,57% anual pentru împrumuturile în lei și de 1,59% pentru cele în valută.

Un element nou pentru 2026 vizează comerțul online internațional. Autoritățile pregătesc impozitarea coletelor comandate de pe platforme internaționale, măsură care va afecta direct importurile de mică valoare realizate de persoane fizice.

În agricultură, statul va schimba mecanismul de sprijin. Începând cu 2026, se va trece la subvenționarea în avans, fermierii urmând să primească o parte din sprijin înainte de realizarea investițiilor, nu doar post-factum, așa cum se întâmplă în prezent. Autoritățile mizează pe această măsură pentru a îmbunătăți lichiditatea în sector și a reduce blocajele financiare.

Pe segmentul energetic, există și un posibil semnal pozitiv. La sfârșitul lunii ianuarie 2026 ar putea fi aprobate tarife mai mici la gazele naturale, în funcție de evoluția prețurilor de achiziție și de deciziile de reglementare. O eventuală reducere ar putea diminua presiunea asupra gospodăriilor și companiilor, după mai mulți ani de volatilitate ridicată.

Tot în 2026, pragul de înregistrare ca plătitor de TVA va crește de la 1,2 milioane la 5,5 milioane de lei, iar pentru fermieri va fi simplificată rambursarea TVA, inclusiv cu luarea în calcul a impozitului funciar pentru anul 2025.

Totodată, vor intra în vigoare reguli noi privind taxa de evacuare a deșeurilor, iar statutul de freelancer va fi oficializat. Freelancerii se vor înregistra la Serviciul Fiscal de Stat și vor achita un impozit unic de 15% din venit, care va include toate contribuțiile obligatorii.