Ce deține China atât de mult din Ucraina? Aproape 10% din terenul arabil aparține Beijingului

01 Iul. 2022, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iul. 2022, 09:20 // Actual //  bani.md

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

01 Nov. 2025, 09:49
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Nov. 2025, 09:49 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că nu va acorda Ungariei o derogare care să-i permită să continue importul de petrol rusesc de la companiile sancționate „Rosneft” și „Lukoil”. Liderul american a confirmat că premierul ungar Viktor Orbán a solicitat oficial o excepție, însă cererea a fost respinsă.

„Orban a cerut o excepție de la sancțiunile impuse Rusiei, dar am refuzat”, a spus Trump, citat de CNN.

Potrivit presei ungare, Viktor Orbán intenționează să se întâlnească cu președintele american pe 7 noiembrie, pentru a discuta o amânare a restricțiilor asupra achizițiilor de petrol rusesc. Premierul de la Budapesta a reiterat în repetate rânduri că importurile din Rusia sunt vitale pentru Ungaria, țară fără acces la mare, dependentă de oleoductul „Drujba”, care traversează Ucraina, Slovacia și Cehia.

La Washington, însă, oficialii americani au subliniat că Ungaria nu a făcut niciun efort real pentru diversificarea surselor energetice după izbucnirea războiului din Ucraina. „Spre deosebire de vecinii săi, Budapesta nu a elaborat planuri și nu a întreprins acțiuni concrete pentru a reduce dependența de Rusia. Vom continua dialogul cu Ungaria, dar și cu țări precum Croația, care pot contribui la înlocuirea petrolului rusesc”, a declarat Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO.

Diplomatul american a adăugat că, în opinia sa, transportul de petrol prin conducta „Drujba” va fi întrerupt în următorii ani, iar Ungaria trebuie să se pregătească pentru această realitate. „Există multiple alternative pentru a renunța la petrolul și gazul rusesc, iar noi îi vom ajuta, ca un aliat bun”, a afirmat Whitaker.

Budapesta rezistă în continuare presiunilor occidentale, însă analiștii explică poziția guvernului nu prin motive de securitate energetică, ci prin pierderile financiare pe care le-ar suferi compania MOL și bugetul de stat.

În același timp, guvernul ungar a modificat legea privind stocarea petrolului și carburanților importați, pentru a putea activa stații de alimentare speciale destinate serviciilor esențiale în caz de criză de aprovizionare. Noile prevederi vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.

Orbán a recunoscut recent că executivul său analizează modalități de a ocoli sancțiunile americane, care vor intra în vigoare la 21 noiembrie. În paralel, Comisia Europeană a anunțat în septembrie planul de a introduce o taxă suplimentară pentru petrolul rusesc, cu scopul de a elimina complet importurile până în 2027.

Sancțiunile impuse de Trump pe 22 octombrie vizează „Rosneft”, „Lukoil” și alte 34 de filiale ale acestora, după refuzul Kremlinului de a opri războiul din Ucraina. În același timp, președintele american a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin, care trebuia să aibă loc la Budapesta, capitala Ungariei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII