Ce deține China atât de mult din Ucraina? Aproape 10% din terenul arabil aparține Beijingului

01 Iul. 2022, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iul. 2022, 09:20 // Actual //  bani.md

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Realitatea Live

08 Iun. 2025, 08:46
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iun. 2025, 08:46 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

În ciuda eforturilor de reducere a numărului de accidente rutiere, Republica Moldova continuă să plătească un preț uriaș pentru fiecare coliziune de pe drumurile sale. Potrivit estimărilor oficiale, consecințele sociale și economice ale accidentelor rutiere din 2023 s-au ridicat la aproape 450 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din PIB-ul național – o pierdere masivă pentru o economie în dezvoltare.

Datele apar în noul Program Național de Siguranță Rutieră 2025–2030, care subliniază faptul că Republica Moldova pierde anual echivalentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate, doar din cauza traumelor și deceselor rutiere.

Accidentele rutiere au provocat, anul trecut, 209 decese și peste 2.300 de persoane rănite, iar costul unui singur deces a fost estimat la aproape 95.000 de dolari, în timp ce rănile grave au adăugat alte sute de milioane la factura plătită din buzunarele contribuabililor. Cea mai mare parte a acestor pierderi revine statului sub formă de cheltuieli medicale, prestații sociale, pierderi de productivitate și reabilitare.

Raportul avertizează că, în ciuda scăderii treptate a numărului total de accidente în ultimul deceniu, în 2023 s-a înregistrat o creștere de peste 5,5% a numărului de persoane decedate, comparativ cu anul precedent. Principala cauză: viteza excesivă, responsabilă pentru peste un sfert din totalul coliziunilor fatale.

În lipsa unor investiții majore și a unei strategii coerente, Moldova riscă să piardă în continuare resurse uriașe în fiecare an. Potrivit unui model economic citat în document, dacă statul ar investi anual doar 0,2% din PIB în siguranța rutieră – aproximativ 33 de milioane de dolari –, s-ar putea salva 93 de vieți anual și s-ar evita pierderi de peste 168 de milioane de dolari, obținându-se un raport cost-beneficiu de 6,9 ori.

În ciuda acestor perspective, autoritățile recunosc că doar 0,25% din finanțarea actuală pentru siguranță rutieră provine din surse guvernamentale, iar fonduri dedicate pentru prevenție, educație rutieră și tratament post-accident lipsesc aproape cu desăvârșire.

Programul național adoptat recent de Guvernul Recean vizează, până în 2030, reducerea cu cel puțin 50% a deceselor rutiere, în conformitate cu obiectivele ONU. Însă fără finanțare consistentă și aplicarea fermă a legilor, drumul spre siguranță rămâne anevoios și plin de victime.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO