Ce este Britcoin? Va înlocui sau nu numerarul şi actualele conturi bancare

Banca Angliei (BoE) şi Trezoreria britanică au anunţat luni înfiinţarea unui grup operativ pentru a explora posibilitatea unei monede digitale bancare centrale (CBDC), denumite „Britcoin”.

„Înfiinţăm un grup operativ între Banca Angliei şi Trezoreria britanică pentru a coordona activităţile experimentale privind o potenţială monedă digitală bancară centrală (CBDC)”, a afirmat Sunak la o conferinţă a industriei financiare. Curând după aceea, el a răspuns cu un singur cuvânt – „Britcoin” – la mesajul de pe Twitter al Trezoreriei, care anunţa înfiinţarea grupului operativ.

Banca Angliei a precizat că o versiune digitală a lirei sterline nu va înlocui nici numerarul şi nici actualele conturi bancare.

Grupul operativ va analiza riscurile şi oportunităţile implicate de crearea monedei digitale emise de Banca Angliei şi va monitoriza evoluţii pe plan extern, „pentru a se asigura că Marea Britanie rămâne în fruntea inovării globale”.

Guvernatorul Băncii Angliei, Andrew Bailey, declara recent că bitcoin, cea mai cunoscută criptomonedă, nu a reuşit să fie percepută ca o rezervă stabilă de valoare sau ca un mod eficient de a realiza tranzacţii, fiind un pariu riscant pentru investitori.

Băncile centrale din întreaga lume analizează lansarea monedelor digitale bancare centrale (CBDC), ca răspuns la declinul folosirii numerarului şi ca un mod de a accelera plăţile interne şi externe.

Printre aceste bănci se numără și Banca Centrală a Japoniei (BoJ) care a început experimentele pentru a studia fezabilitatea emiterii propriei sale monede digitale, alăturându-se eforturilor altor bănci centrale care vor să beneficieze de inovarea în domeniu realizată de sectorul privat.

#moneda digitala #Anglia #britcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.